TRÂNDĂVEALĂ. Zilele trecute, Institutul de Politici Publice (IPP) a dat publicităţii un studiu intitulat „Fondurile structurale – de la oportunitate de dezvoltare la buget de pradă”, în care se face referire la preocuparea autorităţilor române pentru atragerea de fonduri europene. Cei de la IPP susţin că România este preocupată, în special, să cheltuiască cât mai mult din cele 19,7 miliarde de euro alocate pentru 7 ani, fără însă a acorda atenţia corespunzătoare modului în care sunt daţi aceşti bani, atât ca procedură de evaluare şi aprobare a proiectelor în raport cu ideile propuse spre finanţare, cât şi ca impact efectiv în societate al investiţiilor efectiv realizate prin aceste proiecte.
Raportul de faţă urmăreşte şi identifică o serie de probleme structurale ale managementului actual al fondurilor europene, care ţin atât de procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor, cât şi de impactul uneori discutabil pe care unele dintre aceste proiecte îl vor avea pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de România. „Ca o concluzie generală la toate aceste aspecte expuse anterior şi detaliate pe larg în capitolele studiului, apreciem că structurile statului român nu administrează transparent aceste fonduri, parte pentru că nu au conștiința faptului că acești bani europeni sunt bani publici. Demersul de faţă se constituie într-un semnal de alarmă cu privire la o serie de disfuncţionalităţi constatate de IPP pe parcursul documentării în ceea ce priveşte maniera de comunicare a datelor privind situaţia curentă a finanţărilor din fonduri europene, dar şi a modului de alocare/evaluare a proiectelor aflate în prezent în implementare. Pe de altă parte, datele nu sunt organizate corespunzător pentru a se comunica prompt oricărei persoane interesante datorită lipsei interesului publicului să chestioneze Statul pe marginea unor aspecte concrete din gestionarea banilor structurali. IPP continuă în acest moment exerciţiul de transparenţă pe câteva domenii cheie la nivelul structurilor Comisiei Europene. Lipsa de viziune la momentul negocierii priorităţilor de finanţare, dar şi pe parcursul implementării unora dintre Programele Operaţionale, este evidentă. Pregătim oameni, însă nu ştim dacă există locuri de muncă pentru ei, facem strategii de dezvoltare pe bugete enorme sau centre de afaceri fără obligativitatea de a dovedi ce plus valoare economică aduc acestea”, se arată în documentul institutului. Din raport mai aflăm că rata de absorbție a fondurilor europene este foarte mică, banii efectiv cheltuiţi de beneficiari sunt foarte puțini. „Suntem departe în spatele Bulgariei și diferența între ceea ce se vehiculează public și ceea ce este în realitate este foarte mare în anumite cazuri. La nivelul administraţiei locale, câştigătorii proiectelor au fost comunităţi conduse de reprezentanţii tuturor partidelor politice”, mai spun cei de la Institut. Vâlcea, un judeţ sărac Proiecte s-au depus în aceşti ani, de multe ori folosindu-se fraze şablon, cuvinte cheie învăţate pe de rost de firmele de consultanţă care au ştiut să profite cel mai mult de pe urma entuziasmului pentru accesarea a cât mai mulţi bani. Nu întotdeauna s-au şi evaluat corespunzător în sensul în care nu s-au urmărit temeinic ca rezultatele propuse să urmeze cuantumul sumelor de bani alocate. Cu alte cuvinte, România se pricepe la cheltuirea banilor urmând să găsească ulterior şi pentru ce. Capacitatea tehnică sau financiară a beneficiarilor de a implementa proiecte de calitate nu mai este neapărat o condiţie, contează mai degrabă cine este mai rapid să încarce proiectul într-o aplicaţie electronică. „În ceea ce priveşte însă rata efectivă de absorbţie a banilor (adică plăţile deja efectuate de beneficiari şi rambursate de Comisia Europeană), doar 7,37% din bani au fost cheltuiţi.”, suntem informaţi de amintitul studiu. Potrivit acestuia, cele mai sărace regiuni de dezvoltare ale României (în funcţie de PIB-u/cap de locuitor – indicator care determină şi alocarea financiară distinctă pe regiuni), sunt pe primul loc Regiunea Nord – Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), urmată pe poziţia secundă de Regiunea Sud Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea). La nivelul judeţului Vâlcea pe Programul Operaţional Regional, diferitele axe de finanţare din 178.183.472 lei total fonduri UE, 275.754.435 lei au reprezentat valoarea proiectelor. În ceea ce priveşte banii atraşi de autorităţile locale, respectiv de firme şi ONG-uri din fiecare judeţ trebuie spus că până acum, la Vâlcea, 139.007.159 lei a reprezentat valoarea totală a fondurilor UE atrase de autorităţile locale, 38.475.046 lei reprezintă valoarea totală a fondurilor UE atrase de firme, în timp ce ONG-urile doar 701.267 lei. Situaţia fondurilor accesate din PODCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) în Vâlcea este următoarea: 3.141.343 total fonduri UE, 3.205.452 – total valoare proiecte, iar plăţi efectuate 1.507.116 . RAUL POP