Luni, 18 februarie a.c., la sediul Ministerului Economiei, va avea loc o întâlnire extrem de importantă pentru soarta combinatului Oltchim. Varujan Vosganian le-a confirmat primarului Emilian Frâncu şi preşedintelui CJ, Ion Cîlea, că îi aşteaptă la Bucureşti pentru găsirea soluţiilor de scoatere a Oltchim din impas. La întâlnire vor participa toţi parlamentarii de Vâlcea, primarul Râmnicului, Emilian Frâncu, preşedintele CJ, Ion Cîlea, prefectul Mircea Nadolu, conducerea executivă a SC OLTCHIM, precum şi liderii sindicatului chimiştilor. Temele capitale de discuţie urmează să fie legate de asigurarea capitalului necesar de lucru pentru operarea plăţilor la utilităţi, materii prime şi a salariilor angajaţilor, iar altă temă va avea în vedere asigurarea orară a 42 Mw de către alţi furnizori de energie electrică. Ion Cîlea a ataşat la adresa sa către ministru şi lista cu revendicările pe care i-au înmânat-o liderii de sindicat la discuţiile pe care le-a purtat cu aceştia în dimineaţa zilei de 13 februarie. Premergătoare întâlnirii de luni, sâmbătă, 16 februarie a.c., la Consiliul Judeţean Vâlcea a avut loc o întâlnire cu toţi factorii de decizie ai Oltchim, conducerea judeţului, dar şi cu parlamentarii vâlceni.
Întâlnirea a debutat cu prezentarea situaţiei reale de la Oltchim de către preşedintele CJ, Ion Cîlea. Printre altele, acesta a subliniat importanţa economică foarte mare a combinatului pentru judeţul Vâlcea, dar şi pentru economia românească în general, dacă avem în vedere faptul că Oltchim Râmnicu Vâlcea realiza în urmă cu un an, 65% din producţia industrială a judeţului Vâlcea şi exporta 80% din producţia finită. De altfel, Ion Cîlea le-a cerut tuturor celor prezenţi să pună umărul la salvarea Oltchim. „Avem cel puţin o datorie morală faţă de cei peste 3.000 de angajaţi ai Oltchim. Nu-i putem abandona. Rog ambele sindicate, astăzi, mâine staţi la masă cu directorul general şi faceţi o notă cu problemele deosebite ale Oltchim pe care să le solicităm ministrului Vosganian. De acolo trebuie să plecăm cu un răspuns clar. Am vorbit şi cu domnul ministru Chiţoiu şi ar fi bine să fie şi dânsul la întâlnire, fiind ministrul Finanţelor. Putem să găsim o soluţie definitivă cu care să ne întoarcem acasă. Să nu mai avem emoţii că intră oamenii în greva foamei” – a subliniat Ion Cîlea.
Parlamentarii visători
Toţi parlamentarii, la unison, şi-au arătat bunele intenţii pentru Oltchim. Numai că ei au dat dovadă de o naivitate ieşită din comun, demonstrând că ori nu sunt la curent cu problemele de la Oltchim, ori încă se cred în campanie electorală şi mint oamenii cu neruşinare. Deputaţii şi senatorii prezenţi la întâlnire erau de un optimism debordant, văzând viaţa în roz cu picăţele şi combinatul Oltchim deja salvat. Nimeni nu a venit însă cu propuneri concrete şi cu soluţii de salvare a Oltchim-ului. „Sunt convins că nimeni din sala asta nu se gândeşte vreo secundă la dispariţia Oltchim. Este o absurditate. Problema asta o discutăm de 4 – 5 ani. Trebuie găsită schema financiară de ajutor de stat, în ce condiţii legale se poate da. Toţi din sală vom susţine în faţa ministrului menţinerea Oltchimului” – a adăugat Laurenţiu Coca.
Deputatul Aurel Vlădoiu a venit cu cifre exacte despre cât pierde statul român dacă Oltchim nu funcţionează, dar nu a spus nimic despre ce trebuie făcut: „În ultimele două luni, România a importat 15.000 tone de PVC din Ungaria. Aici sunt câteva milioane de euro, bani pe care i-a pierdut statul român. Oltchimul are piaţă, Oltchimul este viabil. Trebuie să ne zbatem pentru el”.
Deputatul PPDD, Florinel Butnaru, a susţinut că la întâlnirea de la minister trebuie să participe şi administratorii judiciari, iar în rest, mai nimic: „V-aş propune ca la întâlnirea de la minister să participe şi administratorii judiciari, să prindă de programul de reorganizare şi propunerile noastre. Nu-i putem neglija”. Acesta a primit un răspuns prompt de la prefectul de Vâlcea, Mircea Nadolu: „În momentul de faţă, ei sunt cei mai importanţi. Nu e important nici Nadolu, nici Cîlea, nici Bălan”.
Soluţia Bălan
Soluţia lui Mihai Bălan urmează să prindă contur până miercuri, 20 februarie a.c., acesta fiind termenul limită pe care l-a anunţat Mihai Bălan la întâlnirea de la Consiliul Judeţean. Discursul directorului interimar al Oltchim a fost unul realist, prezentând atât partea pozitivă a lucrurilor, cât şi pericolul care ne paşte dacă Oltchimul dispare. Ca la popice, vor cădea şi vor dispărea CET Govora, USG, Salina Ocnele Mari şi Calcarul de la Bistriţa. Prezentarea lui Mihai Bălan a venit, într-un fel, înaintea dorinţelor deputatului Traian Dobrinescu de a afla ce se întâmplă în cazul în care Oltchim dispare. „Este regretabil că nu avem un plan pe masă şi faptul că se disjunge întâlnirea noastră de la Guvern de proiectul sau soluţiile pe care vrea să le înainteze domnul Bălan, nu ştiu cât de eficienţi vom fi acolo. Cei cu care vom vorbi, vor dori să vadă argumentele noastre. Aş propune ca în acel proiect de soluţii să fie prins un capitol, ţine de o anumită strategie, ce se întâmplă dacă Oltchimul dispare. Nu numai din perspectiva umană, ci şi tehnic şi economic. Am auzit tot felul de variante cu solul poluat până la o jumătate de metru în pământ. Trebuie să ştim şi consecinţele eşecului” – a spus Traian Dobrinescu. De asemenea, un punct de vedere similar a avut şi deputatul Costi Rădulescu: „Înţeleg că luni mergem la minister cu un punct de vedere foarte ferm, înţeleg şi susţin punctul de vedere al domnului Bălan să fim informaţi despre cele două soluţii, soluţia dumnealui şi cea a fostei conduceri, însă luni la minister trebuie să mergem cu temele făcute”.
Soluţia Roibu
Traian Dobrinescu, unul dintre parlamentarii care a participat la întâlnire, a solicitat prezenţa în sală a domnului Constantin Roibu, ştiut fiind faptul că fostul manager general a întocmit un plan de măsuri pentru salvarea Oltchim, plan care este deja pe masa ministrului Vosganian. Cel mai vehement contestatar al prezenţei lui Roibu la şedinţă a fost liderul de sindicat Corneliu Cernev, care, deja se şi visează director general la Oltchim. De asemenea, vreo doi parlamentari „au mai mârâit”, ca să cităm un participant la şedinţă, împotriva lui Constantin Roibu. „Eu am fost cel care a susţinut că trebuie să fie prezent şi Constantin Roibu la discuţie. Doar a condus combinatul timp de 21 ani! Pe lângă voinţa politică, e nevoie şi de argumente tehnice, iar domnul Roibu a venit cu ele, prezentându-ne un plan coerent, cu cifre şi date exacte” – ne-a declarat Traian Dobrinescu.
Soluţia lui Constantin Roibu este, în linii mari, reluarea activităţii în sistem integrat cu rafinăria Arpechim. În primul rând, transformarea datoriilor în acţiuni şi vânzarea Oltchim la pachet cu Arpechim. Şansa Oltchimului este într-un investitor strategic care să vină cu bani şi să pună Oltchimul în funcţiune la 65%.
În urma proiectelor şi negocierilor consemnate în Memoriile dintre Guvernul României şi proprietarii privaţi ai combinatului petrochimic Piteşti, prin finanţare de la Oltchim, a fost reabilitată secţia Piroliză de la Arpechim Piteşti, scopul fiind reluarea furnizării de materie primă la preţ competitiv pentru procesele tehnologice de bază. În luna august 2012, când combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea îi trebuia un capital de lucru de 40 milioane euro pentru a susţine fluxul tehnologic, deşi Constantin Roibu a făcut toate demersurile pentru obţinerea unui credit pentru producţie consistent, în mod cu totul nejustificat, Ministerul Economiei a blocat aceste negocieri, iar în final le-a respins.
Încă din luna august 2012, reprezentanţii Ministerului Economiei au intenţionat intrarea în insolvenţă a combinatului chimic Oltchim, deşi existau premisele ca acesta să intre în procesul de privatizare cu capacităţile de producţie în funcţiune. Guvernul României condus de Victor Ponta, din motive pe care nu le cunoaşte opinia publică, a refuzat să pună în aplicare aprobarea conversiei datoriilor în acţiuni, astfel încât, pe cale de consecinţă, niciun investitor serios nu s-a înscris la licitaţia de privatizare, ce în final s-a dovedit a fi un fiasco, sursă pentru un scandal mediatic prelungit şi pretext de propagandă electorală fără acoperire pentru politicienii iresponsabili.
Constantin Roibu obţinuse înainte de luna august 2012, după un proiect ce a fost înaintat Ministerului Economiei, o eşalonare a datoriei principale către Electrica, însă în mod surprinzător negocierile au fost anulate prin diligenţele aceluiaşi Minister al Economiei. Datoriile Oltchimului, în proporţie de 90%, se regăsesc în retehnologizarea ce a avut loc după anul 2000 pe liniile de producţie ale fabricilor chimice implicate, din Râmnicu Vâlcea şi Piteşti. Intrarea în insolvenţă a Oltchim şi falimentul ulterior previzionat va conduce inclusiv la o pierdere financiară de peste 500 de milioane de euro pentru statul român.
Cine e pe primul loc?
În timpul întâlnirii dintre parlamentari, conducerea judeţului şi liderii de sindicat de la Oltchim, la final, prefectul de Vâlcea, Mircea Nadolu a făcut un apel la parlamentari să nu-l mai lase singur în confruntările cu oamenii nervoşi care protestează şi să vină alături de el în mijlocul acestora. Replica acidă a sindicalistului Ionel Vâncea i-a tăiat elanul prefectului nostru: „N-au cum, dumneata eşti reprezentantul Guvernului. N-au ce căuta parlamentarii. Luaţi-vă o vestă antiglonţ şi daţi ochii cu oamenii. Acesta e rolul dumitale!”. Intervenţia ni s-a părut intempestivă şi răutăcioasă, plină de venin, care învrăjbeşte şi nu acesta este rolul sindicaliştilor.
Pe aceeaşi temă, a avut loc un dialog „savuros” între Mircea Nadolu şi Ion Cîlea, pe care-l redăm integral:
„Ion Cîlea: Dânsul le-a luat acum (huiduieli – n.r.), eu le-am luat data trecută. N-aţi fost, domnule prefect.
Mircea Nadolu: Păi am fost…
Ion Cîlea: V-aţi dat mai în spate, aşa…
Mircea Nadolu: Dumneavoastră v-aţi dat mai în spate.
N-a lipsit decât manelistul Adrian Minune, care să le cânte celor doi protagonişti, aşa cum ştie el mai bine: Cine e pe primul loc? / Cîlea, Cîlea! / Cine e pe primul loc? / Mircea, Mircea! Suntem Mircea şi cu Ion / Vedetele ghinion / Facem show şi vă distrăm / Pentru voi ne agităm… degeaba!
MAGDA POPESCU