„Inflația a scăzut” sună bine într-un comunicat. Mai puțin bine sună când ajungi la casă, alimentezi mașina sau îți plătești facturile. Datele INS pentru august arată că rata anuală a inflației a coborât la 6,17%, însă prețurile au continuat să urce, uneori brutal, în categorii pe care românii le întâlnesc aproape zilnic.
Cea mai mare creștere anuală vine din zona serviciilor: 11,28%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%.
Iar când coborâm de la procentele generale la produsele concrete, imaginea devine și mai usturătoare.
Cafeaua s-a scumpit cu peste 15% într-un singur an. Ouăle sunt mai scumpe cu 10,88%, carnea de bovine cu 8,5%, iar laptele cu 8,31%. Uleiul a crescut cu 6,36%, iar pâinea cu 5,09%.
Dar adevărata lovitură vine de la pompă.
Motorina a ajuns să coste cu 34,61% mai mult decât în august 2025, în timp ce benzina s-a scumpit cu 25,49%. Pe ansamblu, combustibilii au înregistrat o creștere de 17,03%.
Cu alte cuvinte, românului i se poate spune că inflația a coborât, dar asta nu înseamnă că și prețurile s-au întors la nivelurile de acum un an.
Aici este capcana statisticii: o inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici. Înseamnă că prețurile continuă să crească, doar într-un ritm mai lent.
Și există un motiv pentru care oamenii simt scumpirile mult mai dur decât ar sugera procentul general al inflației. Bugetul unei familii nu este construit dintr-o medie statistică. Este construit din pâine, lapte, ouă, combustibil, facturi, chirie și servicii.
Unele produse s-au ieftinit. Fructele proaspete au scăzut cu 18,18%, cartofii cu 15,21%, iar legumele și conservele din legume cu 8,51%. Numai că o reducere la cartofi nu șterge o creștere de peste 25% la benzină sau de peste 34% la motorină.
Așa se explică senzația tot mai puternică a românilor că banii dispar mai repede din portofel.
Cifrele INS nu spun că românii își imaginează scumpirile. Spun exact contrariul: în multe dintre categoriile importante pentru viața de zi cu zi, prețurile sunt mai mari decât în urmă cu un an.
Așadar, vestea că „inflația scade” trebuie privită cu o doză serioasă de realism.
Pentru românul care merge la supermarket și apoi la pompă, întrebarea nu este cât de frumos arată procentul inflației în statistici. Întrebarea este cât mai poate cumpăra din salariul pe care îl are.
Iar aici cifrele sunt mult mai greu de cosmetizat: prețurile nu scad. Nota de plată rămâne mare.