DUPLICITATE. Statul român, la presiunea organismelor internaţionale, se tot chinuie de câţiva ani buni să-i integreze pe romi în societate… fără voia lor. Ţiganii se lasă greu civilizaţi, chiar dacă acuză statul român de discriminare la toate forurile europene. Se pare însă că occidentalii s-au lămurit în această privinţă şi s-au arătat dispuşi să suporte tot felul de proiecte pentru integrarea acestora în societate, de la cele privind educaţia civică, până la realizarea actelor de identitate, o condiţie esenţială în responsabilizarea lor. Romii au scăpat şi de aceste proiecte tot prin metoda clasică a discriminării. Statul român nu mai are voie să-i înregistreze ca ţigani, ci ca cetăţeni români, drept pentru care ONG-urile au rămas fără subiecţii programelor de integrare. Ţiganii din România au devenit categoria socială cea mai favorizată: membrii etniei fac ce vor fără să plătească în faţa legii şi asta pentru că infractorii nu au acte de identitate sau un domiciliu stabil. Membrii etniei se consideră discriminaţi şi dacă li se spune ţigani, şi dacă li se spune romi, iar mai nou se declară români, chiar dacă apartenenţa la etnia rromă este mai mult decât evidentă. Neoficial, în judeţul Vâlcea, trăiesc peste 20.000 de ţigani, oficial avem doar 2019. În statistica existentă, în Râmnic şi Drăgăşani, localităţile cu cele mai numeroase comunităţi de ţigani, nu figurează nici picior de urmaş de rom, toţi sunt români pur sânge. Ţiganii îşi recunosc ,,rădăcinile” doar în campaniile electorale, când cei peste 3000 ,, râmniceni” se multiplică rapid la 5000 pentru a intra în posesia mai multor ajutoare. Situaţia este aceeaşi şi în cazul oraşului Drăgăşani, şi chiar şi în teritoriu. În oraşul Brezoi, doar cinci din cei 425 de romi s-au declarat ţigani; Bărbăteşti -21, nedeclaraţi; Bujoreni – 70; Costeşti – 142; Laloşu – 543; Ocnele Mari -149; Muereasca -102; Oteşani -20; Popeşti -110; Prundeni – 139; Scundu -20; Runcu -6. Cea mai mare comunitate de rromi trăieşte în localitatea Frânceşti, aproximativ 2400 de persoane, toate declarate de etnie română. Singurii rromi care şi-au acceptat originea sunt cei din Buneşti – 237 persoane; Cîineni – 403; Grădiştea -89; Călimăneşti – 278; Horezu – 746; Muereasca – 87; Păuşeşti Măglaşi – 170 persoane. Agenţia Naţională pentru Rromi a anunţat la începutul lunii septembrie implementarea în domeniul educaţiei a două proiecte strategice finanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, proiectul „Educaţia copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil” şi proiectul “Şcoala – o şansă pentru fiecare”.Un proiect care presupune lansarea concursului naţional de burse de studiu şi burse sociale pentru elevii romi în anul şcolar 2010-2011 adresat elevilor din clasele VII-VIII şi IX-X, subliniind că beneficiarii proiectului vor fi elevi de etnie rromă dintr-o unitate şcolară , precum şcoala generală, liceu/colegiu. Obiectivul proiectelor îl reprezintă creşterea nivelului de educaţie al copiilor romi din mediul rural şi urban, dezvoltarea capitalului uman în vederea includerii viitoare a acestora pe o piaţă a muncii modernă şi flexibilă.
În Vâlcea, şansele pentru implementarea lor sunt aproape zero ţinând cont de faptul că romii din judeţ au renunţat la etnia care le conferea aceste facilităţi.
DANA NEDESCU