România intră oficial într-o nouă confruntare juridică de amploare, după ce gigantul farmaceutic Pfizer a deschis un proces împotriva statului român pentru neexecutarea contractului de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19. Miza este una uriașă: despăgubiri estimate la aproximativ 500 de milioane de euro, într-un moment în care bugetul public este deja sub presiunea măsurilor de austeritate.
Procesul debutează miercuri, 21 ianuarie, la Tribunalul de primă instanță din Bruxelles, instanță competentă să judece litigiul dintre compania farmaceutică și România, reprezentată de Ministerul Sănătății. Pfizer susține că statul român și-a încălcat obligațiile contractuale asumate în perioada de vârf a pandemiei, atunci când achiziția vaccinurilor era considerată esențială pentru protejarea populației.
Decizia României de a refuza livrarea a milioane de doze a fost luată la începutul anului 2023, pe fondul scăderii dramatice a cererii pentru vaccinare și al existenței unor stocuri masive deja achiziționate. Milioane de doze au ajuns să expire în depozite și au fost distruse, situație care a determinat autoritățile să oprească recepționarea unor noi tranșe.
Din perspectiva Pfizer, însă, argumentele legate de cererea scăzută nu justifică neexecutarea contractului. Compania afirmă că România a beneficiat de condiții speciale și de garanții contractuale în timpul crizei sanitare, iar refuzul ulterior al dozelor reprezintă o încălcare clară a angajamentelor asumate.
Cazul României nu este singular. Și alte state europene s-au confruntat cu litigii similare, Polonia fiind unul dintre exemplele recente, după ce negocierile cu Pfizer au eșuat. În toate aceste situații, instanțele sunt chemate să decidă dacă interesele publice invocate de guverne pot prevala în fața unor contracte comerciale ferme.
Indiferent de verdict, procesul deschis de Pfizer riscă să aibă consecințe financiare și politice majore pentru România, redeschizând o dezbatere sensibilă despre deciziile luate în pandemie, responsabilitatea contractuală și costurile reale ale crizei sanitare suportate, ani mai târziu, de contribuabili.