• Sarcina arheologică de la Cozia confirmă autenticitatea sarcofagului lui Mircea cel Bătrân, ne informează AGERPRES
Sarcina arheologică desfășurată în aceste săptămâni la Mânăstirea Cozia a adus o concluzie esențială pentru istoria medievală a Țării Românești: sarcofagul în care se odihnește Mircea cel Bătrân este cel original, ne informează AGERPRES. Arheologii vâlceni au redeschis mormântul voievodului pentru prima dată după aproape un secol, iar specialiștii confirmă că monumentul funerar nu a fost mutat și se află într-o stare foarte bună.
Cercetările sunt realizate de specialiști ai Muzeului Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, în parteneriat cu experți ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și ai Centrului de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov”. Proiectul urmărește descărcarea de sarcină arheologică înainte de începerea lucrărilor de restaurare a întregului ansamblu monahal, dar și verificarea sarcofagului voievodului, unic în România prin forma sa inspirată din spațiul Europei Apusene.
„Nu, sarcofagul nu a fost mutat. Este cel original și este bine conservat”, a declarat pentru AGERPRES arheologul Ion Tuțulescu. Acesta explică faptul că, deși în arhiva Institutului Național al Patrimoniului există documente din anii 1930 privind o posibilă mutare a sarcofagului la Muzeul Național de Istorie, investigațiile recente au infirmat categoric această ipoteză.
Sculptat în piatră și prevăzut cu o nișă cefalică specifică mormintelor occidentale din secolele V–XV, sarcofagul a mai fost cercetat în perioada interbelică, începând cu restaurările demarate în 1927. Alături de osemintele voievodului, în același monument funerar se află și rămășițele Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, depuse în 1938 în cutii de marmură de Rusciuk.
Mormântul voievodului, pus la încercare de istorie
AGERPRES amintește că mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost de-a lungul timpului profanat în mai multe rânduri. Prima mențiune certă datează din 1821, când trupele eteriste în retragere au jefuit mănăstirea. Un alt episod dureros este legat de ocupația germană din Primul Război Mondial.
Într-un document din martie 1919, superiorul mănăstirii, Protosinghelul Anastasie Popescu, transmitea Ministerului Culturii că monumentul se află într-o „stare jalnică”, fiind devastat, iar piatra comemorativă a mormântului a fost spartă. Aceasta a fost refăcută abia în 1936, după o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga, iar doi ani mai târziu a fost înlocuită cu piatra funerară actuală, adusă din Bulgaria.
Cozia – una dintre cele mai valoroase ctitorii medievale
Așezată pe Valea Oltului, Mânăstirea Cozia rămâne una dintre cele mai importante ctitorii medievale românești. Deși tradiția îl indică pe Mircea cel Bătrân drept ctitor, unele surse menționează că mănăstirea ar fi fost inițiată de Radu I, tatăl voievodului.
Slujba de sfințire a avut loc la 18 mai 1388, oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana. Ansamblul include biserica „Sfânta Treime”, două paraclise, trapeza și clădirile incintei monahale – toate monumente istorice de importanță națională.
În prezent, întregul complex beneficiază de o finanțare nerambursabilă prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027, care vizează consolidarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor, cu obiectivul de a crește numărul vizitatorilor cu minimum 10%.
Cercetările în desfășurare oferă nu doar o confirmare istorică, ci și o privire mai profundă asupra unei pagini fundamentale din trecutul românesc, ne informează AGERPRES.