De la începutul anului, nenorocirile abătute peste presupusa democrație de la noi nu m-ai contenesc. Justiția, una din puterile statului democrat, își aratăforța, dorind săîngenuncheze totul în calea ei, încercând sădemoleze Puterea, încă lcând Constituția și legile ce decurg din ea. Deși în Constituția României se precizeazăclar că „nimeni nu este mai presus de lege”, iatăcă , în cazul răsunătoarelor procese ale primarilor condamnați, instanța supremăa Înaltei Curți de Casație și Justiție, coordonatăde Consiliul Suprem al Magistraturii, ne arată, cu fiecare caz judecat, prin soluțiile dictate împotriva achitărilor pronunțate de instanțele inferioare, că se situeazădeasupra a orice. Pentru acestăputere în stat, nu existălege. Justiția, în România, se dovedește a fi stat în stat. Ea are propriile legi și propriile valori și nimeni nu poate săîi tragăpe judecă tori la răspundere, pentru că sunt „inamovibili”, iar cei care ar trebui să-i tragăla răspundere sunt tot magistrați, alte rotițe în sistemul corupt numit Justiție. Consiliul Suprem al Magistraturii a ajuns sindicatul Justiției, afirmând, oficial, că apărăindependența ei. Despre ce independențăse vorbește, nu se poate înțelege. În cazul primarului Mircea Gutău, judecă torii care au dat hotărârile, la fond, Tribunal și Curtea de Apel au avut în vedere documentele existente în dosar, iar cei doi judecă tori adversari acestora, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au dat o condamnare definitivăpeste achitările dispuse de colegii lor, au avut în vedere doar „vorbele” părții adverse, ale procurorilor DNA și posibil o comandăpolitică , încă lcând independența justiției. „Se poate săse fi greșit, dar văinvit sățineți cont că judecă torii sunt inamovibili” – ne-a atenționat un magistrat bucureștean. În Dex, definiția „inamovibililor” spune că aceștia nu pot fi transferați, înlocuiți sau destituiți din funcție. Înțeleg ca judecă torul sănu fie destituit, mutat sau înlocuit în timpul judecă rii cauzei, dar sancționat pentru hotărârile injuste poate fi, chiar și destituit sau condamnat penal. În România, însă , corb la corb… pentru că , în Consiliul Superior al Magistraturii, tot de-ai lor sunt. S-a ajuns până acolo încât se pierd procese cu dreptatea în mână, dacă judecă torul ia ce trebuie de la cine trebuie. Cazul senatorului PSD că tălin Voicu este un caz care susține afirmația de mai sus și, prin conținutul stenogramelor discuțiilor purtate de acesta cu câțiva parlamentari aflați în anchete la DNA, mi se pare că trăiesc într-un film prost. Mi se pare incredibil că un asemenea om a ajuns senator, doar pentru că de el depind oameni importanți din PSD. Și mi se pare la fel de incredibil că oameni la fel de importanți au avut marele tupeu săîl împingăpentru șefia Ministerului de Interne. Cine e că tălin Voicu? Pe scurt, un mafiot extrem de periculos. Omul de casăal lui Mitică Iliescu. Se ocupăcu afacerile lui murdare. Și asta a făcut toată viața. A jonglat cu dosarele și a devenit un as al șantajului, prevalându-se siguranța naționalăși de antetul Departamentului Securității Naționale. Pentru că da, că tălin Voicu a lucrat și pe la Palatul Cotroceni. În ultimul mandat al lui Ion Iliescu. El a fost înregistrat, în mediul ambiental, de serviciile speciale. Subiectele discuțiilor publicate vizeazăintervenții pe lângă magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și intervenții la IGPR. Pe acest fond, al deconspirării, Victor Ponta pare săfi înțeles pericolul, dacă ne uităm la reacția sa radicalăîn fața scandalului creat. După apariția stenogramelor, președintele PSD s-a dezis urgent de senatorul PSD, a că rui suspendare din partid, până la clarificarea aspectelor juridice, a anunțat-o. Mare mai trebuie săfie morcovul în Kiseleff! Dar ar putea fi mai mult decât atât scă pându-se, astfel, de oamenii lui Mircea Geoanăce au mari probleme de imagine, acum că tălin Voicu, mâine Marian Vanghelie. Dacă ar face asta, Ponta ar mai da o mostrăde luciditate și de pragmatism. Senatorul Voicu a amintit și de niște netrebnici de magistrați, menționând că sunt la mâna lui, Florin Costiniu și Cristian Jipa. Ce facem cu ei? Judecă torul Florin Costiniu de la Curtea Supremă, soțul Viorică i Costiniu, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, a semnat mai multe lucrări de specialitate care se referăla deontologia magistraților. El a coordonat chiar Codul deontologic al magistraților, pe care, acum, se vede cum l-a respectat. Costiniu și-a încă lcat propriile recomandări, vorbind despre pronunțarea unor anumite soluții într-un dosar la Curtea Supremăcu Voicu și cu omul de afaceri, Costel că șuneanu. Mi-e silăde acest om fără moralitate. E o rușine pentru noi săavem astfel de magistrați care săne judece. Când Băsescu s-a dus la CSM aproape a fost huiduit de niște oameni care, totuși, se pretind a fi educați. S-a văzut ce educație au! Vădați seama că este posibil ca fiecare din CSM săaibă, cel puțin un Voicu, în spate (sau în portofel)? Procurorii considerăcazul că tălin Voicu drept „expresia uneia dintre cele mai grave forme de corupție la nivel înalt”. Voicu este senator PSD și vicepreședinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranțănaționalăa Senatului, comisie care realizeazăcontrolul parlamentar asupra instituțiilor publice aparținând sistemului apărării, ordinii publice și siguranței naționale. Ceea ce este îngrozitor este faptul că acest caz nu este o excepție, ci este aproape regulă. Poliția, Procuratura, Justiția, ICCJ, CSM-ul toate aceste instituții cunosc fața CRIMEI ORGANIZATE. Speranța ar putea fi în desființarea CSM-ului, reconfirmarea pe post a tuturor judecă torilor de la Tribunale și Înalta Curte de Casație și Justiție, conform normelor europene. Acum este timpul și acest caz poate declanșa reforma. Suntem cea mai coruptățară , dar și originală, totodată. Justiția s-a aliat cu mafia și apărăinteresele acestora. Corupția și nesimțirea au pătruns atât de puternic în toate sectoarele economiei țării, încât a devenit o normalitate, drept pentru care nu mai mirăpe nimeni. Atunci cine săapere interesele cetățenilor? Bunul Dumnezeu!
Gunoiernița Istoriei nu sunăîntotdeauna de două ori!
