” Răspuns unui drept la replică nedrept
Ne vedem nevoiți săfolosim pentru a doua oarăacest dicton latin, dar de data aceasta, adresându-ne cu traducerea lui unor medici, spunând: „Doctore, vindecă -te pe tine însuți!”. Acesta este sfatul prietenesc pe care-l dăm doctorilor Ebrașu, din cadrul Policlinicii din Spitalul Județean de UrgențăVâlcea. Însoțim dictonul cu o precizare necesară și asta nu întâmplător. până în anul 1989, românii spirituali obișnuiau săspună, cu umor, că „toată lumea se pricepe la fotbal, muzică ușoarăsau femei”, ceea ce nu era departe de adevăr. Nu era mare filozofie sătratezi subiectele acestea mondene și nici prea multăculturănu le trebuia „cunoscă torilor”, când se puneau pe bârfă. Fotbalul, muzica ușoarăși capitolul „femei”, erau subiecte la îndemâna și a titraților și a ușor analfabeților, practicate la taifasurile bahice obișnuite. După 1989, mulțimea s-a mai elevat. Sunt 18 ani, de atunci și toată lumea știe totul, despre toți și toate, inclusiv despre jurnalism. Am putea spune că , acum, toată lumea se pricepe la politică , jurnalism și eternele femei. În susținerea afirmației ne folosim de faptul că în județul nostru sunt vreo 30 de ziare, patronate de unii oameni paraleli cu ziaristica sau scrise de indivizi/individe pentru care studiile superioare reprezintăo Golgotăși peste o sutăde mii de indivizi care se cred mult mai buni decât semnatarii articolelor de presă consacrați. Evident, trebuie săexplică m și ce ne-a generat răspunsul acesta ironic, dat unui drept la replică nedrept, scris de un medic pentru care gramatica limbii române este un calvar, iar priceperea sa la jurnalism face corp comun cu semănăturile de primăvară . În numărul trecut, ziarista Claudia Stanciu (aflatăîn ultimul an de studii la Facultatea de Jurnalism – Sibiu) a publicat articolul intitulat „Medicul Carmen Ebrașu, acuzat de luare de mităși trafic de influență”. Din conținut, rezultăcă o pacientădin Rm. Vâlcea a reclamat la Poliție că doctorița Ebrașu i-ar fi pretins o sumămare de bani, precum și alte bunuri, pentru a-i îndeplini o solicitare ilegală, însă suma oferităde ea nu a fost de naturăsăsatisfacă serviciile care i-ar fi fost aduse (seamănăcu o desistare, nu?). În consecință, reclamația a ajuns la Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul IJP Vâlcea. Acesta este un fapt real, iar prezentarea prin articol făcutăde redactorul nostru nu conține nici o certitudine a comiterii faptei doctoriței, lăsând dubitativul săfie lămurit de organele de anchetăpenală. Expresii de genul: „Din câte se pare „, „Numai că , se pare, doctorul ” dovedesc că s-a respectat principiul prezumției de nevinovăție a acuzatei, mai mult, în text, se lasăa se înțelege – fără DUBII – că plângerea penalăa existat, polițiștii SIF „declinând competența soluționării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea”. Deci, unde-i deranjul?
Comentarii asupra „Dreptului la replică „În preambul, am afirmat că , acum, După Revoluție, toată lumea dăsemne că se pricepe la jurnalism, ceea ce putem dovedi oricând, ca și acum. Simpla citire a dreptului la replică alăturat, lasăsăse înțeleagăcă doctorița în cauzăcunoaște superficial deontologia profesionalăa jurnalistului, având studiile necesare siguranței cu care ne scrie că pătate în fața televizoarelor sau (După cum singur/ărecunoaște) „de la alții” (între noi fie vorba, medicii se folosesc ILEGAL de sintagma „doctor”, doctoratul fiind gradul superior profesional al unui medic, ceea ce nu este la îndemâna orică rui absolvent de Medicinăobținerea titlului!). „De lipsa crasăde profesionalism (CRAS, -Ă, crași, -se, adj. Care nu corespunde nici celor mai modeste exigențe; ale că rui caractere negative sunt sub orice limită; extrem (în sens rău); grosolan, nerușinat. – Din fr. Crasse n.r.)a unor ziariști aflasem de la alții. Din păcate, astăzi a fost rândul meu săconstat acest lucru nedrept și periculos” – sunt două fraze „inteligente” din „Dreptul la replică ” ce ni s-a cerut să-l publică m, în fond o insultăpentru care semnatarul/ra ar trebui sădea socotealăîn fața legii. Ne exprimăm surprinderea că doamna/ul în cauză, acuzat/ăde o pacientăa sa și nu de ziaristă, considerăcă este „nedrept și periculos” săredai opiniei publice existența unei stări de fapt și nu dăaceiași conotație condițiilor suspecte create bolnavei pentru a o putea reclama. Rolul presei este de a reda obiectiv faptele comise, favorabile sau nefavorabile cuiva, neavând menirea de a da verdicte. Ceea ce s-a și întâmplat. Niciunde în articolul din VOCEA VÂLCII nu se prezintăcertitudini, nu se trag concluzii despre situație, ba, mai mult, se afirmăcă dosarul cauzei se aflăla Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pentru „competentăsoluționare”. Atunci unde-i „prejudiciul foarte grav de imagine adus unui profesionist onest” – După cum zice medicul acuzat? Onest, onest, dar cum s-a ajuns la reclamație? Și ce legăturăare familia dumneaei cu articolul? În cazul în care s-ar fi considerat nedreptățit, un acuzat de incorectitudine profesională, nu se adreseazăorganului de presă care a prezentat CORECT informația, ci atacă sursa calomniei, pacientul reclamant. Dacă are curajul! Nu înțelegem de ce se folosește medicul (așa zis calomniat) de insulte la adresa noastră, folosind ghilimelele pentru calitatea de ziarist sau, spunând că autoarea articolului ar fi avut o „scă pare prostească „? Recitind dreptul la replică și constatând câte greșeli gramaticale poate face un titrat cu grad de medic (nu am spus cu pretenții de medic), am găsit singuri răspunsul: orgoliul medicului e mai sus decât oricine pe lumea asta și ciudățenia este ca incorectul săse creadăcorect. Comentariile pot fi de prisos, din acest moment. Mai trebuie săprecizăm că soțul medicului vizat de reclamația pacientei Elena Bălan, ne-a sunat ca săne întrebe ce am hotărât: publică m sau nu materialul trimis? Aflând că dreptul la replică nu are valoare fără semnătură, a făcut efortul de a ne vizita la redacție, semnându-l, dar și pentru a ne arăta că posedăCodul deontologic al jurnalistului, amenințându-ne chiar cu denunțarea la Clubul Român de presă . Pentru că tot a făcut efortul de a cumpăra acel Cod (contestat de breaslăpentru cuprinderea multor îngrădiri ale dreptului la liberăexprimare) și suntem convinși că l-a citit pe diagonală, îi cităm noi prevederile art. 10, aflat și în caseta tehnică a ziarului nostru, ce spune următoarele: „Ziaristul sau redacția au datoria de a face corecțiile necesare în cazul în care, din vina lor, vor fi date informații inexacte. În asemenea cazuri, instituția respectivăde presă are obligația de a publica, în termen de 5 zile (noi am făcut-o la numai o zi – n.r.) de la primire ( ) și în proxima apariție, pentru publicațiile periodice, dreptul la replică al reclamantului, ca formă esențialăde reparare a prejudiciului adus acestuia”. Ceea ce am fi făcut, fără intervenția sa. Cât privește amenințarea cu denunțul la CRP, ne exprimăm regretul că nu avem mai mult timp liber așa încât săputem juca șah sau table la acest Club bucureștean, pe care nu-l recunoaștem (și, ca noi, mai toate publicațiile din România) ca fiind o asociație profesionalăce ne poate reprezenta. Noi „jucă m” într-o echipăde jurnaliști activi, totuși, nu într-un club de pensionari sau jurnaliști aflați în concediu… Teoretic, temeinic pregătit pentru a se certa cu presa, soțul doctoriței Carmen Ebrașu a făcut trimiteri la dosarul unde soția sa a fost anchetată, afirmând că , prin decizia procurorului, aceasta ar fi primit NUP, ceea ce, însă , nu înlăturărăspunderea disciplinarăcare ar trebui se ia de forul profesional al dumneaei și de care nu avem cunoștințăsăse fi întâmplat până acum. Poți face foc fără fum, domnule doctor Adrian Pătrulescu, președinte al Colegiului Medicilor Vâlcea? Răspunsul nu-i necesar, de nu ne va fi transmis. Nimic și nimeni nu ne poate obliga săconsultăm Parchetul pentru a lua cunoștințăde soluția procurorului de caz, atâta timp cât medicul Carmen Ebrașu, colaborând telefonic cu redactorul semnatar al articolului, nu a făcut trimitere la soluția de care se folosește „deontologul” său soț, ba, mai mult, în timpul dialogului a afirmat că i se pare „o jignire” săfie întrebatădespre astfel de lucruri. Corect…
Final
Cazul se poate rezuma astfel: o pacientăa reclamat-o pe doctorița Carmen Ebrașu că i-ar fi pretins foloase necuvenite, în schimbul unui serviciu ilegal. Poliția și-a declinat competența anchetei, trimițând dosarul Parchetului. Soluția datăde procurori a fost adusăla cunoștința „acuzatei” (acuzată, poate, chiar fără vină!) nu și polițiștilor care au înregistrat, primar, reclamația. De la aceastăsursăs-a inspirat ziarista Claudia Stanciu în articol, respectând TOTAL deontologia profesională. Alegațiile doamnei în cauză(sau ale soțului răzvrătit!) sunt tendențioase și ilogice, scrise pe fondul unor supărări, alegații revoltătoare prin lipsurile gramaticale manifestate în scris. În „dreptul la replică ” nedrept, publicat aici, am încercuit greșelile comise de (ne)semnatar, aducându-le în atenția profesorilor (lor) de limba românăsau a elevilor din școlile românești, ca sănu ajungăși ei așa, După absolvirea vreunei facultăți. Știm că medicii au oarece probleme cu grafia literelor (și asta datorităpresiunii timpului și vitezei de consultare a pacienților – 15 minute alocate consultului unui pacient), dar nu și cu gramatica! Un eventual proces în instanța de judecată(cu care am fost amenințați!) ne va crea un nou prilej pentru a dovedi că nu este bine săse intre în reverberație cu presa, atâta timp cât interpretarea celor prezentate jurnalistic este subiectivă, pătimașăși revanșardă. Cât privește lipsa stimei exprimatăîn finalul dreptului la replică , ce ne-o transmite nemulțumitul/ta doctor/iță, declarăm că nu ne deranjeazălipsurile unora, atâta timp cât noi menținem stima tuturor, conform credinței că respectându-ne apropiații, ne respectăm pe noi înșine.
Către redacția ziarului „Vocea Vâlcii”
Prin prezenta notă, în virtutea „dreptului la replică „, văfac următoarele precizări cu privire la articolul „Medicul Carmen Ebrașu, acuzat de luare de mităși trafic de influență”, publicat în nr. 639 din 20.03.2008 al ziarului dumneavoastră:
De lipsa crasăde professionalism a unor ziariști aflasem de la alții.Din păcate, astăzi a fost rândul meu săconstat acest lucru nedrept și periculos.
Consider de neiertat asocierea marii corupții cu sistemul sanitar, aceastăafirmație instigând pacienții la animozități vis-a-vis de cadrele sanitare și la delațiune.
„Ziarista” Claudia Stanciu , care a scris articolul sus-menționat a avut o „scă pare” prostească sau voită: nu a luat legătura cu Procuratura, pentru a auzii poziția acestei instituții. Dacă ar fii făcut acest lucru, ar fii aflat că prin „Rezoluția” din 30.03.2007 cu privire la dosarul nr. 13/P/2007 s-a dispus: „NEÂNCEPEREA URMĂRIRII PENALE”.
Pentru prejudiciul foarte grav de imagine adus mie ca profesionist onest, cât și familiei mele, voi acționa în instanțăredacția dumneavoastrăși pe reclamanta Elena Bălan.
fără nici o stimăfațăde ziarul dvs., „¢ dr. Ebrașu Carmen, medic specialist neurolog
Romeo Popescu