Ignoranța naște monștri
„Cu un tupeu de neimaginat și o ignoranțăce a început săne înfioare, alesul liberal a spus că cei care sunt nominalizați pentru a deveni cetățeni de onoare (Ioan Barbu, Nicolae Durăși Ion Dură), habar nu au ce conține regulamentul în baza că ruia le este conferit acest titlu ” Nicolae are, însă , o viziune proprie asupra lucrurilor (niciodatăconformă cu realitatea) și îi place săse audăvorbind, de dragul imaginii publice, în fața camerelor de luat vederi, fără să-i pese de obtuzitățile pe care le susține
Ion Nicolae, alesul local liberal, s-a dat din nou în spectacol, la ultima ședințăde Consiliu Local, desfășuratămarți, 25 septembrie 2007. Consilierul surprinde, pe zi ce trece, prin incapacitatea sa de a înțelege atribuțiile ce revin „legislativului” municipalității, precum și a problemelor ce vizeazăinteresul comunității, pe care se laudăcă o reprezintă. Dar, săfim conciși. Pe ordinea de zi a ședinței la care facem referire, au fost introduse, printre altele, proiectele de hotărâre privind acordarea titlului de cetățean de onoare lui Nicolae V. Dură, Ion V. Dură(ambii preoți) și patronului primului cotidian particular din România – „Curierul de Vâlcea”, Ioan Barbu. Subiectul, în sine, a creat controverse adânci. Consilierul local din partea PSD, Valer Tudor, a precizat că titlurile de cetățeni de onoare au fost acordate, în ultima perioadă , cu prea multăușurințăși fără o verificare solidăa comisiei de culturăa Consiliului Local, referitoare la aportul real pe care l-au avut la promovarea imaginii municipiului, cei propuși pentru această distincție. „Am fost profund dezamăgit săaflu, în perioada în care s-a discutat despre alegerea noului Patriarh, că foarte multe fețe bisericești au colaborat cu Securitatea. Nu spun că cei doi (Nicolae Durăși Ion Dură- n.r.) au procedat astfel, însă , din punctul meu de vedere, ar fi trebuit săcerem o lămurire, în acest sens, de la CNSAS. V-aș ruga sățineți cont de această recomandare, dacă este posibil, în momentul în care veți proceda la revizuirea regulamentului de acordare a titlului de cetățean de onoare” – a spus Valer Tudor. Ideea expusăde Tudor a avut mare trecere în rândul aleșilor locali. Ei au declarat, public, că vor ține cont, pe viitor, de precizarea alesului social-democrat, uitâd săse gâdească la faptul că pot fi culpabilizaț chiar ei de acestă”calitate”. Hoții strigăhoții? Precizăm că Ioan Șt. Lazăr și Nicolae Statie Burluși (doi remarcabili oameni de cultură) au expus, în fața consilierilor locali, câteva dintre reușitele profesionale ale celor trei personalități propuse pentru acordarea titlurilor de cetățeni de onoare, remarcabile din punctul nostru de vedere.
Lipsa de cultură dăunează grav gândirii
Băgăcios cum este și paralel cu domeniul culturii, Ion Nicolae a intrat și el în discuție, susținând fel de fel de prostii și jignind profund personalitățile propuse pentru acordarea acestei distincții. Cu un tupeu de neimaginat și o ignoranțăce a început săne înfioare, „alesul” a spus că aceia care sunt nominalizați pentru a deveni cetățeni de onoare, habar nu au ce conține regulamentul în baza că ruia le este conferit acest titlu. În momentul în care s-a procedat la vot în vedere acordării distinției, Ion Nicolae a fost singurul care s-a abținut, încercând săintre, în spirit de fondăcu toți ceilalți aleși care recunosc și prețuiesc adevăratele valori culturale ale Râmnicului. Cu toții știm că Nicolae are o viziune proprie asupra lucrurilor (niciodatăconformă cu realitatea) și îi place săse audăvorbind, de dragul imaginii publice, în fața camerelor de luat vederi. Și apoi, nu înțelegem cum își dăel cu presupusul în chestiuni culturale, de vreme ce, pentru el, acest domeniu este și va rămâne o mare necunoscută? Cum și-o permite Nicolae săintre în asemenea subiecte, atâta timp cât nu este nici măcar membru al Comisiei de Culturăa Consiliului și nu reușește niciodatăsăvinăcu o propunere viabilă, în interesul comunității? Care sunt criteriile sale de apreciere în ceea ce privește activitatea culturalăa unei personalități, de îndrăznește săconteste meritele acestor ambasadori ai culturii în țară și în lume? Poate doar dorința sa morbida de afirmare, cea care i-a umbrit definitiv gândirea și care îi conferăde mult timp o pregnantăaurăa nimicului.