Bunul-simț, o utopie pentru vicele peremist
Nicolae Pătrut tocește scaunul de la CJ de atâta stat de pomană” în schimb, el se victimizează- devenind de-a dreptul patetic -cerând mila publică ” i se pare că este persecutat și vede conspirații împotriva lui, peste tot ” sedentarismul dăși el, câteodată, dereglări de comportament îngrijorătoare
Consiliul Județean (CJ) se aflăîntr-o situație fără precedent. La acest moment, din cauza încurcatelor ițe ale justiției românești, instituția are trei vicepreședinți. O logică firească spune că la câți oameni conduc în acest moment CJ, lucrurile ar trebui sămeargăbrici, aici. Dar, ți-ai găsit. Nici poveste.
În urmăcu ceva timp, magistrații au decis suspendarea din funcție a lui Nicolae Pătru, până când instanța de judecatădăo soluție clarăîn cazul lui. Deși, în mod normal, vicele peremist ar fi trebuit, din proprie inițiativă, săpărăsească biroul în care și-a desfășurat activitatea, a refuzat cu ostentație considerând că i se ia un merit pe care îl deține de drept. Și, în timp, ce unul ca Pătru se lăfăiește într-un birou, pe care-l ocupădegeaba, liberalul Cristian Buican – vicepreședinte votat de consilierii județeni prin vot democratic, până mai ieri, nici nu avea unde săstea. A fost nevoit săîmpartăbiroul cu Bușe, care, nervos că le trăgea la tutun și cafele (el fiind total contra acestor vicii) i-a găsit, cu chiu, cu vai, un loc în care săse ocupe de atribuțiile sale. Sau, pe care, ar trebui săle aibă. Spunem acest lucru, pentru că nici până la acest moment, Dumitru Bușe nu i-a trasat, în mod clar, liberalului fișa postului.
până la urmă, mutarea lui Buican într-un spațiu nou este o frecție la un picior de lemn butucă nos. Și, unde mai pui, că „oropsitul” vice nu are nici măcar secretară, iar biroul lui este atât de mic, încât trei oameni riscă sămoarăsufocați dacă intrăacolo.
Pe de altăparte, Pătru nu mișcă măcar o foaie de la un birou la altul, stând degeaba toată ziua, motivând că dacă nu e mai are salariu, nici nu are pentru ce munci. Nu că ar fi făcut-o vreodată. În concluzie, din trei vicepreședinți, doar unul mai face ceva treabăprin instituție. Ion Cîlea.
Deși încearcă din răsputeri săfie mai competitiv decât este (nu prea reușește, dar, vorba aceea, „unde nu e nici Dumnezeu nu are pretenții”) social-democratul spune peste tot că este speriat de moarte, la gândul că dacă soluția finalădin justiție îi va fi nefavorabilăcolegului Nicolae Pătru, același lucru i se va întâmpla și lui. Mai că -i vine săplângă .
Un vice degeaba
Dacă Buican se chinuie în fel și chip săse facă util din poziția de vice „marginalizat” pe care o are, Pătru, văspuneam, tocește scaunul de atâta stat de pomană. În schimb, se victimizează- devenind de-a dreptul patetic -cerând mila publică . I se pare că este persecutat și vede conspirații împotriva lui, peste tot. Și dacă tot nu face nimic ziua, și-a găsit o activitate noaptea. Peremistul face ședințe de partid în sediul Consiliului Județean (pentru el noțiunea de instituție apolitică e apăde ploaie), pe la lăsatul serii cu o maximădurere în cot de tot ceea ce semnifică principii și moralitate. Dar, dacă i se permite, de ce sănu se manifeste politic nocturn în biroul de vice? pe care îl ocupăabuziv, de acum.
La bursa zvonurilor se spune că Pătru îi îndoctrinează, de zor, pe premiștii că rora le promite că partidul din care fac parte, va fi ăl mai mare și mai tare de pe scena politică . Convinge la ei, de-ți vine săfaci sfânta cruce și săscuipi în sân a deochi. Vorba proverbului: „Afarăe vopsit gardu’ și-năuntru leopardu’ ”