Popii fac dracului biserică

Nu-i lucru adevărat că „preoții din Rm. Vâlcea și-au pus sutanele în cap” , după cum își titra un confrate de breaslă articolul, într-un ziar ce se vrea indiscret, sancționând un act care ține de bucătăria internă a Bisericii. Nu-i adevărat că PC Sandu Cristescu – parohul bisericii „Cuvioasa Paraschiva” , din municipiul Rm. Vâlcea, vrea să-l promoveze, cu tot dinadinsul, în funcția pe care a deținut-o până la pensionare, pe preotul II din aceea și biserică, numai pentru că tânărul vizat este fiul său, pentru că există documente care contrazic asta, atestând că există voința exprimată în scris de sute de enoria și, în slujba cărora sunt preoții Cristescu, de susținerea tânărului preot. Dar și de împotrivirea primirii în parohie a ecleziarhului Catedralei „pr. Ion Predescu, „expulzat” tacit și subtil, din curtea Arhiepiscopiei Râmnicului, pentru motive imputabile și netransmise în circuitul public informațional. Voința de susținere de către enoria și parohiei a pr. Cristian Cristescu jr., în această importantă funcție administrativă bisericească, este de netăgăduit. Ei își apără preotul paroh și cer ca la conducerea parohiei, post eliberat prin pensionarea forțată a titularului, să vină preotul II care a slujit ani buni de zile împreună cu parohul pensionat și pe care credincio și îl respectă necondiționat. Dorința acestora mi se pare corectă și în spiritul propovăduit la slujbe, în amvon, de toți preoții, indiferent dacă înlocuitorul este sau nu fiul parohului pensionat, pentru că, prin preoții ei corecți și nededați celor lumești, biserica este singura instituție în care românii au cea mai mare încredere și pe care ei o conduc nemijlocit prin Adunarea Eparhială a parohiilor locurilor natale. Un Iuda sub sutană Conducerea Arhiepiscopiei Râmnicului a decis ca preotul consilier Ion Predescu, ecleziarh al Catedralei, să fie transferat la parohia ” Cuvioasa Paraschiva” din Râmnicu Vâlcea, unde, după cum se arată, acesta nu este acceptat de enoria și locului. Nu se cunosc motivele oficiale ale „exilului” preotului, dar noi le intuim. Sigur, problemele din biserică nu trebuie să treacă dincolo de zidurile ei, dar ce nu se șitie, acum, despre toți și toate? Cu mai bine de doi ani de zile în urmă, am tot scris despre comportarea incorectă a acestui preot, dar nimănui nu i-a păsat și nimeni nu ne-a luat în seamă. Veșnic un oportunist, un nemulțumit al sorții, un informator activ ( și) al ziariștilor, cărora le turna activitatea colegilor de preoție din curtea Episcopiei, preotul Predescu și-a pizmuit colegii, i-a trădat, i-a turnat, dorind să ajungă cât mai sus în ierarhia Episcopiei, vânând funcția de vicar episcopal, deținută de PC Emilian Groșenoiu. În acest sens, putem dovedi cu martori, că în casa unui preot vâlcean – unde noi ne petreceam spiritual timpul liber, preotul Predescu ne-a oferit 200.000 de euro, ca să-i dăm unei personalități politice proeminente din capitală, pentru a putea ajunge vicar Episcopal la Rm. Vâlcea. Evident, a fost ignorat. De unde are acesta atât bănet? Din camăta pe care se zice că o practică de ani buni de zile, de și neagă acest lucru? Cazul „Dobre” , menționat drept caz tipic de cămătărie, prezentat, anterior, în presa locală, este real. Omul a împrumutat o mare sumă de bani de la preot și întârzia să-i restituie, astfel că s-au creat probleme. Ca să-i forțeze mâna, aflat în Altarul Catedralei Episcopiei, preotul Predescu l-a sunat pe debitor, amenințându-l cu afurisiri, blesteme sau judecată, cerându-i să-i restituie banii împrumutați, spunând că și el, la rândul său, are banii luați de la un coleg de preoție și acesta îi cere înapoi chiar în acel timp. Ca să- și susțină minciuna, l-a rugat pe un preot aflat cu el la slujbă, care auzise dialogul, să vorbească cu Dobre și să-i confirme zisele, rezolvându- și, astfel, pofta înavuțirii nejustificate. Memorabil ar fi trebuit să fie, pentru conducerea Episcopiei, mitingul de protest făcut de niște debitori (conaționali de-ai noștri) împotriva practicii sale cămătărești, în fața cancelariei Episcopiei Râmnicului. Îl reamintim, noi, acum. Mai toate scandalurile dintre preoții Episcopiei au fost stârnite de fața sa bisericească, contribuind, dacă nu cumva determinând, „exilarea” preoților Victor Barbu și Nicolae State-Burlu și din Catedrala Episcopiei Râmnicului. Apoi, cu o voință și o deprindere de informator profesionist, pr. Predescu își convoca jurnaliștii „de încredere” la întâlniri confidențiale, pentru a turna ce se mai întâmplă cu PS Gherasim, cu membrii Consiliului Permanentei, bârfindu-i pe toți, pizmuindu-i și urându-i pentru că au ajuns acolo unde el nu putea ajunge. Și pentru a nu fi văzut alături de oamenii presei locale, cerea să fie plimbat pe ringul mare al municipiului Rm. Vâlcea, pe ruta Rm. Vâlcea „Budești „Cremenari „Tătărani „Rm. Vâlcea, producând informații alese, punctate cu umorile sale și amenințarea că, în curând, va pleca să slujească într-o biserică din America, în orașul unde trăiește fiul său, dacă nu i se va recunoaște valoarea. Aici se cuvine să punctăm faptul că dintr-o glumă de-a sa, spusă cu ironie și subînțeles, în prezența mai multor preoți tineri, i se trage porecla de „Loveleșteanu” episcopului PS Lovișteanu, aluzie la simonie și primirea de foloase necuvenite. Nu șitim cum de i s-au uitat Prea Cuviosului Predescu „aventurile” amoroase și anti-sociale de pomină, cele întâmplate încă de pe vremea seminarului frecventat în localitatea Mofleni și până astăzi. Pentru că ele sunt consemnate în dosarul său preoțesc și nu-i fac nicicum mândrie. Astfel, este memorabilă cursa sa de „urmărire-fond” (cu „o” , nu cu „u” ), pe vremea seminarului de la Mofleni, când, aflat în pielea goală, a alergat, prin curtea instituției de învățământ, după fiica primarului localității, ca să o iubească. La acest capitol, amintim că „craiul” Predescu s-a lăudat, în fața colegilor săi preoți, în Catedrală, că are un palmares sexual de vreo 500 de enoriașe cu care a împărțit perna. Lăudărosul! Dar despre bătaia cu diaconul Constantin Duțulescu, când s-a ajutat de pari și de lopeți, în ajunul unui hram de Sfântul Nicolae, s-a uitat? Chiar dacă acest fapt s-a întâmplat înainte de ’89, ce act revoluționar anti-ceau șist a făcut popa Predescu de i s-a uitat comportamentul și a fost recompensat cu slujirea în Catedrala Episcopală? Nu-l mai putem întreba nici pe defunctul PS Iosif de ce l-a adus în Episcopie, după ce s-a dovedit că preacurvea cu enoriașele din parohia unde slujea în Drăgășani, de scandalizase opinia publică din municipiul dintre vii? Se pare că, în biserica vâlceană, cu cât ești mai vicios, cu atât ești mai bine plasat în exercitarea profesiei, în locuri călduțe și pline de venituri! Tabelele – armă de apărare Colegul de presă la care ne-am referit la început, în articolul său citat, spunea că acțiunea de îndepărtare a lui Ion Predescu de la ” Cuvioasa Paraschiva” este susținută cu ajutorul unor tabele nominale în care enoria și cer imperativ conducerii Arhiepiscopiei ca ecleziarhul catedralei să nu le devină paroh. În aceste documente, prima persoană care cere înfăptuirea dreptății este femeia de afaceri Maria Tudor, care are domiciliul în cartierul Inătești, cartier care nu este arondat parohiei ” Cuvioasa Paraschiva” . Și ce dacă! Nu am șitiut noi de aceste tabele, că le semnam primii, cu ambele mâini, pe pix. Iar nouă nu mi se mai poate imputa că nu suntem din această parohie, pentru că avem sediul social pe strada Știrbei Vodă, redactorul-șef are aceea și adresă de reședință, iar mama acestuia, o evlavioasă respectată în Biserica părintelui Cristescu, se va răsuci în mormânt, dacă ar șiti că nu continuăm respectul pentru parohia unde familia dumneaei este arondată de 60 de ani și dragostea, dovedind atașamentul față de familia preotului Cristescu. Gestul doamnei Tudor este gestul firesc al oricărui enoriaș care iubește ortodoxia, iubește preoții aflați în curățenie sufletească, necontaminați de ură, lăcomie, exemple demne de urmat pentru toți creștinii. Iar Maria Tudor este o evlavioasă renumită și a dat un real sprijin Bisericii românești, iubindu-i, în egală măsură, pe toți slujitorii bisericii strămoșești. Sunt convins că, dacă ar fi nevoie, pentru preotul paroh de la „Cuvioasa Paraschiva” va semna întregul oraș, alăturându-i-se. Datorită unor preoți precum PC Sandu Cristescu, Biserica ne ține pe toți uniți, iar Biserica este cea mai iubită și respectată instituție din România. Dacă nu se apreciază că pentru preotul Ion Predescu a venit vremea tragerii pe linie moartă sau scoaterii din sistem, cel puțin să fie trimis „în ascultare” , din lună în lună, ca pedeapsă, ispă șindu- și păcatele – făcute cu voie și neîmpotrivire – pe la mânăstirile din județ. Să se curețe moral, de și i-ar trebui mulți ani de „ascultare” . Pentru cele ce se vorbesc despre acest om, numai preot nu i se mai poate spune! Dacă va mai fi nevoie, vom reveni. Facem mențiunea că pentru toate acuzele la adresa preotului Ion Predescu, prezentate în articol, ne punem la dispoziția Legii, având toate probele de care este nevoie, în justificare. NB – Dracul este numit și diavol, iar pentru cuvântul diavol, în Latină, există 3 forme: adversarius, diabolus și hostis. Una din aceste forme, ca etichetă, i se poate atribui și celui criticat de noi. • Romeo POPESCU