ULTIMA ORĂ — Curtea Constituțională a schimbat brusc calendarul de judecată și a mutat pentru 10 decembrie 2025, cu mai bine de o lună mai devreme decât termenul inițial din 21 ianuarie 2026, analiza contestației AUR la legea prin care Guvernul vrea să introducă noi taxe și să majoreze impozitele.
Legea contestată prevede creșterea impozitelor pe locuințe și mașini, impozitări suplimentare pe câștigurile din bursă și criptomonede, modificări la plafonul CASS pentru activități independente, schimbări în regimul insolvențelor și noi cerințe privind capitalul firmelor.
Actul normativ a ajuns din nou la CCR după ce prima variantă a fost declarată parțial neconstituțională, din cauza articolului care introducea testarea poligraf pentru angajații ANAF și ai Vămii — prevedere eliminată ulterior de Parlament.
Reprogramarea rapidă a termenului ridică noi semne de întrebare, într-un context în care Guvernul este vizibil nerăbdător să treacă noile taxe înainte de finalul anului. În timp ce majorările sunt împinse cu o viteză record, promisa reformă a aparatului de stat rămâne, din nou, ultimul capitol din coada agendei politice.
Dacă legea va primi undă verde pe 10 decembrie, românii și mediul de afaceri ar putea intra în 2026 cu un val de taxe mai mari decis într-un ritm pe care mulți îl consideră pripit și profund nedrept.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Aplicarea pachetului de măsuri fiscale adoptat marți de Parlament, care include creșteri semnificative ale impozitelor pe proprietate, taxe noi și obligații suplimentare pentru comercianți, este oficial amânată. AUR, alături de S.O.S România și POT, a depus o sesizare la Curtea Constituțională, blocând astfel intrarea în vigoare a prevederilor programate pentru 1 ianuarie 2026.
CCR a anunțat inițial că va discuta contestația în data de 4 februarie 2026, însă instituția a revenit asupra informației și a comunicat că ședința va avea loc mai devreme, pe 21 ianuarie 2026. Până la soluționarea sesizării, legea nu poate merge la promulgare și nu poate fi aplicată.
Reacția Guvernului
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat că măsurile nu pot intra în vigoare în forma actuală la data prevăzută.
„Evident că nu poate intra în vigoare, nu poate ajunge la promulgare”, a declarat aceasta, subliniind că Executivul nu comentează deciziile sau procedurile Curții Constituționale.
Dogioiu a precizat totuși că Guvernul va solicita preschimbarea termenului, încercând obținerea unei date mai apropiate, astfel încât aplicarea legii să nu fie întârziată suplimentar. Rămâne însă la latitudinea CCR dacă va accepta sau nu cererea.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ atacat de AUR vizează o serie de măsuri de „redresare și eficientizare a resurselor publice”, între care:
1. Majorarea impozitelor pe locuințe și terenuri
Impozitele ar urma să crească semnificativ, pe baza unei actualizări a valorilor impozabile din Codul Fiscal. Estimările arată creșteri de aproximativ 80% pentru proprietățile rezidențiale. Printr-un mecanism tranzitoriu, până în 2027 se va trece treptat la impozitarea în funcție de valoarea de piață.
2. Impozite noi pentru mijloacele de transport
Legea introduce un sistem bazat pe principiul „poluatorul plătește”. Normele de poluare și capacitatea cilindrică devin criterii principale, rezultând sume mai mari pentru vehiculele vechi sau poluante.
3. Taxa pentru coletele din afara UE
Așa-numita „taxă Temu”, aplicată comenzilor de pe platforme din țări non-UE, precum Temu, Trendyol sau Shein, a fost reprogramată pentru 1 ianuarie 2026, după ce termenul inițial fusese depășit.
4. Obligativitatea acceptării plăților cu cardul
Toți comercianții, indiferent de nivelul încasărilor, ar urma să fie obligați să accepte cardul ca mijloc de plată. Pragul actual de 50.000 de lei anual ar fi eliminat.
5. Impozitare de 16% pentru tranzacțiile cu criptomonede
Profiturile obținute din monedă virtuală vor fi impozitate cu 16%, cu unele excepții pentru câștigurile mici. Măsura va fi valabilă pentru veniturile realizate începând cu anul 2026.
Contextul sesizării
Nu este prima oară când legea ajunge pe masa CCR. În septembrie, după angajarea răspunderii Guvernului, Curtea a declarat neconstituționale trei articole legate de utilizarea testelor poligraf în instituții precum ANAF și Vamă. Restul legii a trecut testul de constituționalitate. Guvernul a modificat prevederile contestate și a retrimis actul în Parlament, unde a fost adoptat din nou.
Prin noua sesizare, AUR și formațiunile aliate speră să oprească aplicarea acestor majorări, criticând impactul lor asupra populației și mediului de afaceri.
Ce urmează
Până la decizia CCR din 21 ianuarie, toate măsurile prevăzute pentru începutul anului viitor sunt suspendate. Chiar și în cazul unei decizii favorabile Guvernului, aplicarea lor înainte de februarie devine practic imposibilă.
Guvernul încearcă însă accelerarea procedurilor prin solicitarea unui termen mai apropiat – o inițiativă a cărei reușită depinde în totalitate de dispoziția Curții Constituționale.