La ora când scriu editorialul, în două judeţe – Neamţ şi Maramureş se desfăşoară alegeri parţiale pentru două colegii parlamentare, cu miză foarte mică, pentru că victorioşii se vor bucura numai de un sfert de mandat. Ele reprezintă, totuşi, un important semnal politic, determinând, pentru câştigători, o victorie morală în disputa Putere – Opoziţie. Colegiile puse “la bătaie” aparţin pesedeului şi liberalilor şi, de aceea, alegerile au o deosebită semnificaţie pentru imaginea USL-ului, fiind prima acţiune electorală de la înfiinţarea alianţei celor 3 partide de opoziţie. Dacă USL pierde, eşecul ar putea avea un efect dezastruos pentru opoziţie, în perspectiva anului electoral 2012! Democrat-liberalilor, însă, le-ar prinde bine o revigorare, în caz de victorie, pentru că aceasta va fi un masaj (şi mesaj!) psihologic care să arate că picajul lor în sondaje şi-a încetinit viteza, nemaifiind chiar aşa abrupt. Este pentru prima dată când PSD şi PNL îşi trimit candidaţi comuni în alegeri parlamentare, aşa că rezultatul este şi un test pentru anul viitor. O înfrângere ar putea zdruncina serios premisele Uniunii, chiar într-un moment cheie, acela dinaintea marii împărţeli de dregătorii (primării şi colegii). Dar oricare ar fi rezultatele la alegerile de astăzi, ele reprezintă un test foarte util pentru politicienii din cele două colegii. De mâine vor şti cum să acţioneze pentru a câştiga mai mult electorat de partea lor. Vreau să spun că, de acum, vor şti ce necesar de “materiale de propagandă” vor avea nevoie, constând în ceea ce-l momeşte pe săracul cu duhul: mâncarea şi îmbrăcămintea primită de pomană în schimbul promisiunii unui vot. Şi, astfel, istoria se repetă, şi de o parte şi de alta… Cu toate astea, într-un stil ipocrit, liderii USL nu pierd nicio ocazie să demaşte mita electorală la care se dedau oamenii Puterii pentru a colecta voturi. Şi adesea au dreptate. Iar îndepărtarea lui Marean Vanghelie s-a vrut a fi şi un semnal ferm că vremea marilor adunări câmpeneşti cu mici şi bere gratis s-a dus şi cei din opoziţie ar vrea să intre într-altă logică electorală. Bine ar fi fost. Dar cu prima ocazie, în micro alegerile din 21 august, Victor Ponta şi Crin Antonescu au vrut să arate că unele lucruri nu se schimbă în veci, chiar dacă din vorbe se arată împotriva “mitei” electorale. Aşa se face că, în timp ce acuzau metodele incorecte ale Puterii pentru a pune mâna pe mandatul din colegiul lăsat liber de Victor Surdu în judeţul Neamţ, în spatele celor doi lideri, liberalii şi social democraţii împărţeau cu spor mici şi bere gratis. Iar în timp ce oamenii se desfătau cu farfuria şi halba uselistă, Victor Ponta le spunea: “Nu vă lăsaţi cumpăraţi cu o sacoşă, luaţi-le sacoşa, dar votaţi aşa cum credeţi”. Îndemnul reflectă o mentalitate de ţepar care ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Căci dacă ai această mentalitate, şi reversul medaliei este la fel de valabil – luaţi-le votul şi nu le mai daţi nimic din ce le-aţi promis! În acelaşi registru, Crin Antonescu le descântă: “În momentul în care vor veni să vă cumpere votul să vă aduceţi aminte ai cui sunt banii. Sunt banii pe care vi i-au furat vouă”. Dar banii pentru micii şi berea împărţite gratis de uslamişti de unde or veni? Din sudoarea frunţii celor doi lideri sau or fi crescut în copacii din frumosul Neamţ? Oare n-or fi banii baronilor USL, obţinuţi tot din contracte cu statul, adică bani publici şifonaţi, după modelul descoperit de Comisia Europeană în Teleorman, la Liviu Dragnea, de exemplu? Şi de ce o fi mai puţin rea mita cu micul şi berea decât cea cu sacoşa? Există ipocrizie în toate partidele de pe eşichierul politic, însă în PSD, PNL şi PC aceasta este ridicată la rang de religie. De când e condus de Victor Ponta, PSD a devenit un partid scandalagiu pe scena politică românească, asemănându-se tot mai mult cu fostul partid al lui C.V. Tudor. Victor Ponta are toate defectele foştilor lideri ai partidului, dar niciuna dintre calităţile lor. Este un puşti în pantaloni scurţi, care joacă încă în liga juniorilor, care a nimerit accidental printre seniorii pe care îi încurcă. Dacă e lăsat de capul lui, nu ştie când să tacă şi când să vorbească, nu ştie când să fie flexibil şi când ferm, nu ştie când să negocieze şi când nu. Este jalnic. La fel de jalnic şi faptul că în acest moment PSD nu are un prezidenţiabil de calibru şi stă agăţat de pulpana lui Sorin Oprescu, un politician, cam de linia a doua, tot din generaţia veche a PSD. Şi, în general, viitorul PSD arată foarte prost. Cine va face mâine politica acestui partid? Nicu Bănicioiu? La PNL situaţia nu e mai roz. Partidul care i-a avut în frunte pe Valeriu Stoica şi pe Călin Popescu Tăriceanu a devenit jucăria unui dictator gonflabil, care nici nu a ajuns la marea confruntare şi deja a început să se dezumfle. Crin Antonescu este o formă fără fond şi îi este tot mai greu să ascundă acest lucru. N-are proiect, n-are substanţă, n-are decât o retorică tot mai agresivă şi obositoare. Şi cine i-ar putea lua locul după ce se va dezumfla de tot? Cine stă în umbra liderului, crescând şi gata să-i ia locul, aşa cum stătea Adrian Năstase în umbra lui Ion Iliescu? Clasa politică din România, în care nu creşte o nouă generaţie de lideri, este într-un regres grav şi fără speranţă şi ştiind că viitorul României este pe mâna unor puştani cam inepţi care nu pot deveni decât nişte adulţi stupizi, nu poţi decât să te înfiori. Şi Hitler a fost inteligent, dar ce folos? Şi Năstase este un om inteligent, însă ce folos pentru poporul în care s-a născut, dacă lăcomia a fost mai mare şi şi-a folosit inteligenţa ca să-l ruineze? Pe noi nu ne încălzeşte la iarnă inteligenţa politicienilor, ci nişte calităţi foarte rare printre ei: cinstea şi loialitatea. Care nu există! Avem, odată la patru ani, posibilitatea să scăpăm de aceşti nemernici în mod paşnic şi ratăm de fiecare dată, repetând aceleaşi greşeli.
