În loc să stea cuminţi în banca lor şi să-şi vadă de una-alta prin Parlament, că oricum idei şi soluţii pentru noul Cod al Muncii nu au, dovadă că au depus un proiect identic cu cel al Puterii, brava noastră Opoziţie a ţinut morţiş să se facă de râs. Spectacolul de stradă comandat pentru miercuri, a avut efect zero! Absolut niciun efect. Prin “invitaţia” în stradă pe care au lansat-o organizatorii mitingului, au demonstrat că nu au învăţat nimic din manualele de istorie pe care se presupune că le-au consultat de-a lungul procesului de instruire intelectuală. Lupta democratică se dă în Parlament, cu arme democratice, dar PNL-iştii, la fel ca şi prietenii lor PSD-işti, nu ştiu decât să smulgă puterea prin forţa maselor (mişcare tipic comunistă). Moţiunea de Cenzură a avut şi ea finalul cunoscut deja. Nu a trecut. Şi nici nu avea cum să treacă, din moment ce PSD şi PNL au criticat, în moţiunea depusă, a 8-a la număr, modificările Codului Muncii asumat de guvern, uitând că aceleaşi prevederi se regăsesc şi în proiectul depus de reuniunea lor politică, la Parlament. Niciodată, în întreaga lui istorie – Parlamentul României nu a fost mai batjocorit decât a fost în ultimele sesiuni – de nişte smintiţi care habar nu au care le este locul în acest suprem for al democraţiei. Ponta şi Antonescu se comportă aidoma unor parveniţi care au primit totul de-a gata iar acum singurele lor ţeluri sunt să-şi satisfacă mofturile de mărire – ale lor şi ale păpuşarilor din umbră. Mi s-ar fi părut anormal ca mitingul din Piaţa Constituţiei să nu fie încurajat de Ponta, Antonescu şi de sindicate. Miting înseamnă lipsă de la muncă. Adică chiul. Ce le e mai drag, ălora de mai sus? Ăluia care a terminat o facultate în şase ani în loc de patru? Chiulul, oratoria mincinoasă şi prostirea naivilor! După cum se subînţelege din imorala acţiune de stradă şi imoralul gest de cenzurare, modificările Codului Muncii nu sunt bune dacă sunt făcute de Emil Boc, dar sunt numai potrivite dacă poartă semnăturile lui Victor Ponta şi Crin Antonescu. Dacă cineva-şi închipuie că liderii de sindicat sunt interesaţi de soarta angajaţilor pe care pretind că-i reprezintă, atunci acel cineva se înşală amarnic. Liderii de sindicat nu urmăresc decât plecarea PDL de la guvernare, suspendarea lui Băsescu, pentru ca ei să scape de urmărirea penală care-i aşteaptă. Şi cum să nu vii la chemarea neo-comuniştilor, la manifestaţie? Ziua de muncă transformată în Duminică, plimbărică, concert pe gratis, poate şi vreun mic şi-o bere pe daiboji, iar diseară, cu toţii acasă, beţi şi mulţumiţi! Acum, românii au dovada că Ponta şi Antonescu sunt doi măscărici. Crin Antonescu nu are nicio calitate de politician, în afară de aceea de a înjura sau a linge fără măsură, dezamăgind profund electoratul liberal tradiţional. Din acest motiv, nici electoratul PSD nu îl va adopta pentru alegerile din anul 2012. Electoratul social democrat care contează este prea ataşat liderilor lor roşii, după cum sunt Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Hrebenciuc. Ori aceştia nu “suportă” un candidat vopsit (în roşu) la preşedinţie, individ pe care nu sunt siguri că pot să-l conducă din umbră. Actualul lider PNL este, într-adevăr, un trădător al liberalilor. Este prea încrezător că simpla alianţă cu PSD-ul împotriva lui Băsescu şi a PDL este suficientă pentru a obţine majoritatea. Aversiunea unei bune părţi a electoratului liberal împotriva PSD nu poate fi aplanată de hibrida asociaţie Antonescu-Ponta. De altfel, este prea devreme să vorbim despre viitorul preşedinte al României, când nu se ştie bine nici când vor fi alegerile pentru viitorul locatar la Cotroceni. Indiferent când vor fi, soluţia Crin Antonescu nu mai este o soluţie în fruntea ţării. Că decizia finală de colaborator şi turnător politic a lui Voiculescu nu a avut niciun impuls moral asupra gureşului liberal şef, era de aşteptat. De asemenea, reacţia lui de a-l susţine pe Voiculescu, şi ea era de aşteptat, ştiut fiind narcisismul lui Crin, care are o singură preocupare: să-şi vopsească părul, să se machieze ca o primadonă şi să apară pe “sticlă” la Antene, vorbind, ca de obicei… nimic. Interesantă a devenit mentalitatea lui Antonescu. Dacă cineva îl contrazice, respectivul lucrează pentru Băsescu. Nu sunt eu specialist, dar mi se pare că această „Mireille Mathieu” în varianta masculină suferă de o boală extrem de gravă: are impresia că tot timpul are dreptate. E de înţeles că-l enervează un Cod al Muncii cu prevederi liberale. Doar n-a pus pe picioare, în viaţa lui, nici măcar o gogoşerie. E mai uşor să stai la televizor şi să vinzi gogoşi. Nu tu facturi, nu tu salarii, nu tu impozite, nu tu TVA… nu tu muncă! A auzit cineva în discursurile sale cuvântul “muncă”? Surprinzătoare este, totuşi, atitudinea lui Ponta, care a ştiut să se dezică în mod principial şi curajos, anterior, de turnătorul Felix, când decizia ICCJ nu fusese încă dată, iar acum îl ia în braţe, după ce a fost declarat “sifon” – fără drum de întoarcere. Ponta nu a învăţat nimic din experienţele anterioare. Antenele şi (i)Realitatea nu au avut niciodată un impact real asupra românilor, plictisiţi de veninul şi manipulările primitive aruncate de trompetele ruginite ale lui Felix. Lătrăturile şi lăturile ejectate pe Antene şi (i)Realităţi s-au întors în favoarea celor pe care-i vizau. Drept urmare, PSD nu are decât de pierdut, susţinându-l, în continuare, pe Voiculescu şi alăturându-se lui Antonescu. Ar fi cazul să se trezească la realitate. Crin, taicule, pârâtule, juratule, strălucitorule, ochiosule, chiparosule, bengalosule – lasă-ne, du-te, du-te… deşi eşti profesor de istorie, tu eşti istorie! O istorie urâtă, plină de minciună, laşitate, compromisuri şi umilinţă…
Romeo Popescu