În primăvara anului 2016, singura păstrăvărie plutitoare din România, Păstrăvăria Brădișor, se desființa. Cu câțiva ani în urmă, platformele din mijlocul lacului, acolo unde erau peștii, au fost distruse de inundații. Tone de păstrăv au murit sau au ajuns în lac. În plus, păstrăvăria funcționa fără autorizație de mediu, în condițiile în care Lacul Brădișor este sursă de apă pentru localitățile aflate în aval, printre care și Râmnicu Vâlcea.
Păstrăvăria înfiinţată de comunişti, în Munţii Lotrului, a devenit un simbol al acestei ţări, un brand, fiind cea mai cunoscută la nivel naţional, până când modificările survenite în legislaţia de mediu au făcut să apară breşe într-un sistem care funcţionase până atunci perfect. Inundaţiile din 2014 au provocat complexului pagube de peste 1 milion de lei, aproape 30 de tone de păstrăv au murit atunci. Platformele plutitoare au fost transformate în fier vechi, dar astăzi o lumină încă mai pâlpâie pe malul lacului Brădişor, din zona montană a Vâlcii.
”Am introdus în Parlamentul României o inițiativă legislativă foarte importantă pentru județul nostru. Lucrez la ea de mai multă vreme și, trebuie s-o spun din capul locului, pe parcursul realizării ei, am fost sprijinit de unul dintre cei mai buni specialiști în domeniu, Gheorghe Mihăilescu, director al Romsilva Vâlcea. Împreună am încercat să deslușim cum ar fi posibilă redeschiderea unității de acvacultură (păstrăv) de pe lacul de la Malaia-Brădișor, închisă prin efectul unei legi a apelor în care a fost introdusă o restricție în urmă cu foarte mulți ani.
Am invitat la fața locului și pe colegii mei din Parlament, Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei pentru agricultură și Ciocan Dan, membru al aceleiași comisii. Susținerea lor este foarte importantă pentru amendamentul pe care mă pregăteam să-l introduc la Legea 107/1996 – legea apelor.
Am aflat pe parcursul documentării că interdicția de a amplasa unități de acvacultură pe lacurile de acumulare folosite ca sursă de apă potabilă este un exces de zel legislativ, caracteristic României deseori, care nu are nimic de-a face cu limitările Uniunii Europene, mult mai permisive deseori.
Vă mai amintiți de ferma de păstrăv care plutea la suprafața lacului Malaia-Brădișor? Ea făcea parte dintr-un lanț de obiective economice asemănătoare ale Regiei naționale a pădurilor Romsilva, care produceau la un moment dat peste 600 de tone de păstrăv proaspăt pe an, pentru piața românească și peste 3 milioane de puiet de păstrăv pentru popularea apelor de munte.
Toate acvaculturile de acest tip au fost închise de prevederea legii care a avut ca singură consecință eliminarea producătorilor autohtoni și invadarea pieței cu produse importate din țările vecine. Unitatea de acvacultură de pe lacul Malaia-Brădișor producea, la ora închiderii, peste 140 de tone de păstrăv pe an. Prin amendamentul pe care îl depun astăzi la Camera Deputaților din Parlamentul României vom reface potențialul de producție a păstrăvului în județul Vâlcea, dar și în țară.
Mi s-au alăturat în această inițiativă Vasile Cocoș, Daniela Oteșanu și Ștefan Ovidiu Popa, parlamentari ai județului Vâlcea și Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei pentru agricultură și Dănuț Păle, vicepreședinte, Lucian-Eduard Simion, vicepreședinte Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, precum și deputații Nicu Niță și Dan Ciocan”.