Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Frâncu, senatorul „sălciilor plângătoare şi al lalelelor triste” nu e bun de primar

• Degeaba visează cu ochii deschişi

CANDIDATURĂ. Senatorul liberal Emilian Frâncu dă semne tot mai accentuate de slăbiciune politică. În urmă cu doar câteva săptămâni, parlamentarul a fost desemnat de biroul politic al PNL pentru a candida la funcţia de primar al municipiului, după ce senatorul s-a agitat luni în şir să le demonstreze colegilor că merită „onoarea” ce i se acordă. În cele din urmă, din lipsă de personalităţi politice marcante, liberalii au acceptat, deşi, mulţi dintre ei nu sunt încântaţi de alegerea pe care au fost nevoiţi să o facă.

Visul de-o viaţă al lui Emilian Frâncu, acela de a fi preşedintele Consiliului Judeţean, s-a prefăcut în pulbere după ce, în 2008, a pierdut competiţia în faţa colegului său din Senat, Dorel Jurcan, şi a câştigătorului competiţiei electorale, Ion Cîlea. Lovitura a fost atât de grea încât, vorbesc gurile rele, omul vorbea singur pe stradă de supărare, întrebându-se cum de a devenit atât de impopular. De fapt, senatorul nu a avut niciodată o imagine prea bună şi asta nu neapărat datorită faptului că vorbeşte mult şi se isterizează, ci pentru că, zic unii, a batjocorit toate relaţiile de prietenie pe care le-a avut vreodată. Frâncu este un adversar redutabil, şi asta pentru că are mereu gura mare, nu numai pentru politicienii din alte partide, ci şi pentru cei din formaţiunea politică proprie pe care-i priveşte ca pe nişte duşmani, pregătiţi oricând să născocească conspiraţii împotriva sa. Desigur, totul se petrece doar în mintea sa. Deşi se află într-o alianţă politică cu USL a cărei autoritate şi importanţă suntem convinşi că nu o recunoaşte şi nici nu o acceptă, senatorul „trestiilor plângătoare şi al lalelelor triste”, ce plastici am devenit!, Frâncu nu pare deloc dispus să facă campanie pesediştilor care vor candida pentru funcţiile de primar sau preşedinte al Consiliului Judeţean. Mai mult,  nu de mult, el şi-a arătat colţii la Ion Matei, spunând: „E cam greu acum să intri în Consiliul Local şi sunt curios dacă Ion Matei va reuşi să fac acest lucru”. Nu mai puţin adevărat este şi faptul că nici social-democratul Matei nu-l înghite aproape deloc pe Frâncu, despre care nu a avut niciodată cuvinte de laudă. Frâncu e din ce în ce mai jenant Ceea ce nu înţeleg cei doi este că, cel puţin deocamdată, nu s-a stabilit candidatul oficial din partea USL la Primăria Râmnicului, iar luptele intestine din interiorul PSD şi PNL, de a-l desemna pe cel care va intra în competiţie pentru fotoliul de edil, sunt inutile. Decizia finală în acest sens va veni de la centru indiferent de intensitatea cu care Frâncu şi Matei visează să conducă destinele acestui municipiu. Este foarte interesant de văzut, deşi putem să anticipăm pe de acum, cum îşi va face campanie „Măndel” Frâncu. Singurul mod pe care-l cunoaşte pentru a-şi face imagine este de a administra pupături tuturor celor pe care-i întâlneşte în cale, ameţindu-i cu promisiunile sterile şi debitul verbal cu care îşi exprimă ideile. Iar atunci când vine vorba de a-şi face campanie, raportându-se la adversarii săi politici, este în natura firii Frâncului să atace sub centură, să jignească şi să muşte din gâtul duşmanilor. Şi apoi, e al dracului de greu să ne imaginăm că un individ care are minimă experienţă în administraţia publică poate să conducă un municipiu precum Râmnicu Vâlcea, unde se ivesc, la tot pasul, zeci de probleme cotidiene. Lipsa sa de viziune politică este dovedită şi de felul în care şi-a conceput programul politic electoral, care seamănă, mai degrabă cu o compunere scrisă stângace. Spicuim câteva pasaje: Cenuşiul blocurilor, cel puţin pe mine, mă deprimă. Prin anveloparea blocurilor, putem da acestor cartiere uitate “modernitate, culoare şi viaţă”. Reabilitarea blocurilor, pe lângă economiile importante în bugetul fiecărei familii, ar da fiecărei zone, poate, o culoare unică, proprie, specifică locuinţelor tradiţionale vâlcene. Ne-ar trebui foarte puţin să facem din Râmnicu Vâlcea un oraş al festivalurilor! Prin extensia sa metropolitană se pot organiza aici festivaluri folclorice, de teatru, de poezie, de muzică rock sau folk, de artizanat şi tradiţii populare, de film documentar şi arte vizuale şi chiar de muzică clasică. Tradiţii şi oportunităţi avem suficiente ca să atragem în fiecare lună, aici, mii şi mii de turişti”. Patetic! OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU