Anul trecut, România a înregistrat cel mai mic număr de nașteri din ultima sută de ani, sub pragul de 150.000, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Situația este și mai alarmantă în zonele rurale, unde fenomenul scăderii natalității se accentuează de la un an la altul. Spre exemplu, în 2023, unele sate au avut doar o singură naștere pe parcursul întregului an. Între timp, în orașe, tinerii prioritizează cariera, călătoriile și timpul petrecut în cuplu, ceea ce duce la amânarea momentului în care devin părinți. „În prezent, vârsta la care femeile aleg să devină mame a crescut semnificativ, existând sarcini chiar și la 45 de ani”, a explicat conf. univ. dr. Răzvan Ciortea, medic primar în obstetrică-ginecologie, pentru Știrile Pro TV.
Dacă în 1925 se înregistrau aproape 474.000 de nașteri în România, în 2024 numărul acestora a scăzut dramatic la doar 149.612.
Factori precum instabilitatea economică, costurile ridicate asociate creșterii unui copil și nesiguranța locurilor de muncă contribuie la schimbarea comportamentului demografic. „Toate aceste aspecte influențează decizia de a avea copii, spre deosebire de acum câteva decenii, când familiile aveau, în mod obișnuit, doi sau trei copii”, a explicat sociologul Ioan Hosu.