În contextul unei piețe energetice europene tot mai volatile, România se află într-o poziție dificilă în ceea ce privește costurile suportate de gospodării pentru electricitate. Potrivit unei analize realizate pe baza datelor Eurostat și publicată de Visual Capitalist, România înregistrează al cincilea cel mai mare tarif la electricitate din Uniunea Europeană, cu un preț de 32,69 euro pentru fiecare 100 kWh consumați.
Această valoare este considerabil mai mare decât cele din statele vecine: în Bulgaria, consumatorii plătesc doar 12,17 euro, în timp ce în Ungaria, prețul este de 10,32 euro. Malta completează topul celor mai ieftine piețe cu 13,01 euro pentru aceeași cantitate de energie electrică.
Diferențele devin și mai pregnante atunci când se ia în calcul paritatea puterii de cumpărare (PPS), un indicator care reflectă mai corect povara reală a cheltuielilor energetice în funcție de veniturile medii din fiecare țară. Din această perspectivă, România are printre cele mai ridicate costuri raportate la puterea de cumpărare, cu 32,69 PPS per 100 kWh – o valoare semnificativ mai mare față de Bulgaria (20,16 PPS), Ungaria (15,45 PPS) sau Serbia (18,16 PPS).
La nivelul întregii Uniuni Europene, media prețurilor la electricitate pentru gospodării se situează la 28,49 euro/100 kWh. Cele mai ridicate tarife nominale au fost înregistrate în Germania (39,43 euro), Danemarca (37,63 euro) și Irlanda (36,99 euro). În ceea ce privește povara reală asupra consumatorului, Cehia ocupă primul loc, cu 41 PPS/100 kWh, urmată de Cipru (35,70 PPS) și Germania (35,23 PPS).
De remarcat este și faptul că unele țări au reușit să reducă semnificativ tarifele în ultimele luni. Letonia, de exemplu, a raportat o scădere de 17,8%, urmată de Țările de Jos (-14,3%) și Belgia (-12,3%). În schimb, în Portugalia (+14,2%), Finlanda (+13,6%) și Franța (+12,9%) s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie electrică.
Aceste diferențe majore arată nu doar dezechilibrele de pe piața europeană a energiei, ci și gradul inegal de protecție a consumatorului în fața scumpirilor – un aspect care afectează direct nivelul de trai al cetățenilor. Pentru România, problema rămâne una structurală: prețuri mari într-o regiune cu venituri modeste și o putere de cumpărare semnificativ inferioară mediei europene.