Simularea examenului de Bacalaureat 2025 a scos la iveală o realitate îngrijorătoare: aproximativ 20% dintre elevii claselor a XII-a și a XIII-a au absentat cel puțin la proba la alegere. Într-un sistem educațional marcat de promisiuni neonorate, incoerență curriculară și lipsă de continuitate, această generație de elevi se confruntă cu un examen care pare mai degrabă un test de supraviețuire în fața eșecurilor decidenților decât o evaluare a competențelor dobândite în anii de școală.
Cifre alarmante și o pierdere constantă de elevi
Din cei 157.000 de elevi care au început școala în 2013-2014, doar 123.000 mai figurează oficial în sistem, conform datelor Ministerului Educației. Abandonul școlar, stagnarea curriculară și incoerența reformelor au dus la pierderi semnificative de elevi de la un ciclu școlar la altul. Încă din gimnaziu, manualele au lipsit sau au ajuns cu întârziere, profesorii nu au fost pregătiți pentru a preda conform noii programe, iar elevii au fost nevoiți să se adapteze unui sistem care le-a oferit haos în loc de structură.
La Evaluarea Națională din 2020, doar 123.185 de elevi au susținut probele, în condițiile în care în clasa pregătitoare fuseseră înscriși aproape 157.000. Deși acești copii au început școala sub promisiunea unui curriculum modern, bazat pe competențe, parcursul lor educațional a fost marcat de compromisuri și soluții de avarie, culminând cu un examen de bacalaureat conceput după un model vechi de 30 de ani.
Reforme blocate și decizii politice fără viziune
Generația care astăzi susține Bacalaureatul este victima unei reforme începute, dar niciodată finalizate. După ce în ciclul primar și gimnazial a urmat un curriculum nou, menit să dezvolte competențe și nu doar să transmită informații, această generație ar fi trebuit să beneficieze de o continuare firească a reformei și la liceu. În schimb, blocajele succesive impuse de miniștrii educației au transformat această reformă într-un proiect eșuat.
Planurile-cadru pentru liceu, promise încă din 2021, nu au fost implementate, iar în locul unei viziuni coerente asupra educației, ministerul a livrat anual „repere curriculare” – niște ghiduri improvizate, menite să mascheze lipsa de direcție. În plus, manualele după care acești elevi au învățat sunt vechi de aproape două decenii, aprobate în 2004, înainte ca mulți dintre ei să se fi născut.
Bacalaureatul 2025: un examen anacronic pentru o generație fără repere
Într-un sistem care nu a reușit să asigure continuitate și coerență curriculară, elevii care susțin Bacalaureatul în 2025 sunt puși în fața unui examen anacronic, conceput pe modelul vechii legi a educației din 1995. În timp ce învățământul românesc clamează adaptarea la cerințele secolului XXI, examenele naționale rămân structurate rigid, centrate pe reproducerea informațiilor, nu pe aplicarea lor.
Faptul că 20% dintre elevi au absentat de la proba la alegere nu este doar un semnal de alarmă, ci o consecință directă a unui sistem care și-a abandonat propriii elevi. Generația Bacalaureat 2025 este dovada vie că o reformă începută și lăsată în derivă produce pierderi, nu rezultate. Iar întrebarea esențială rămâne: cine își asumă acest eșec?