Românii intră într-o nouă etapă a crizei economice, după ce rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Dincolo de cifrele seci, realitatea din buzunarele oamenilor este mult mai dură: facturi aproape duble la energie, chirii explodate și alimente de bază devenite lux pentru tot mai multe familii.
Creșterea cu peste 54% a prețului energiei electrice este poate cel mai grav semnal al eșecului politicilor economice din ultimii ani. Eliminarea schemelor de plafonare a fost făcută fără măsuri reale de protecție pentru populație, iar efectele se văd imediat în costurile de trai. Practic, statul a retras “plasa de siguranță”, iar cetățenii au fost lăsați singuri în fața unui val de scumpiri.
Nici piața chiriilor nu oferă vreo speranță. O majorare de aproape 44% într-un singur an arată o piață complet dezechilibrată, în care salariile nu mai țin pasul cu realitatea economică. Pentru mulți tineri, dar și pentru familiile cu venituri medii, ideea unei locuințe decente devine tot mai greu de susținut financiar.
În magazine, coșul zilnic se transformă într-o sursă constantă de stres. Cafeaua s-a scumpit cu peste 21%, ouăle cu aproape 15%, carnea de vită cu peste 12%, iar pâinea și laptele continuă să urce. Chiar dacă există mici ieftiniri la produse precum cartofii sau făina, acestea sunt prea puține pentru a compensa avalanșa generală de creșteri.
Situația este agravată și de explozia prețurilor la carburanți. Benzina și motorina au ajuns la majorări de peste 20-30%, ceea ce înseamnă scumpiri în lanț pentru transport, servicii și aproape toate produsele din economie. În final, tot consumatorul plătește.
Datele INS vin într-un moment extrem de delicat, în care economia României dă deja semne de încetinire. Tot astăzi, statisticile oficiale au arătat că PIB-ul a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Așadar, România pare prinsă între stagnare economică și inflație agresivă – una dintre cele mai periculoase combinații pentru nivelul de trai.
În timp ce autoritățile vorbesc despre “ajustări” și “echilibre macroeconomice”, românii văd doar facturi mai mari, chirii imposibile și salarii care valorează tot mai puțin de la o lună la alta.