Partidele nu se grăbesc să anunțe candidații la euorparlamentare. Partidul Conservator (PC) Vâlcea a propus-o ca și candidat pentru Parlamentul European pe consilierul județean, Vetuța Ciocan, despre care gurile rele spun că nu știe nicio limbăstrăină. Mai mult, este greu de imaginat cum s-ar descurca conservatoarea Ciocan în această funcție (în eventualitatea în care ar și avea șanse săcâștige), pentru că , din câte am văzut, pare un personaj desprins total de realitățile cotidiene
O primă estimare Financiară este că România are nevoie de 850 de miliarde de lei vechi, pentru organizarea alegerilor europarlamentare din 25 noiembrie 2007. Conform Tratatului de Aderare, România este obligatăanul acesta săorganizeze alegeri pentru Parlamentul European. Partidele de la noi se vor înscrie în cursa pentru Bruxelles cu liste cuprinzând treizeci și cinci de politicieni. Alegătorii își vor trimite reprezentanții fără săștie că acolo aceștia nu se reprezintăpe sine, nici națiunea română, ci vor face parte din grupurile politice reprezentative. Modul de desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European nu diferăînsă foarte mult de scrutinul pentru legislativul de la București. Partidele mai au o lunăpentru a-și definitiva listele de candidați pe care trebuie săle depunăla Biroul Electoral Central până pe 25 septembrie. Listele trebuie săfie însoțite de 200.000 de mii de semnături de susținere, în cazul formațiunilor politice sau de 100.000 de semnături, în cazul candidaturilor independente. Biroul Electoral Central și Birourile Electorale Județene vor fi reactivate și se va înființa câte o secție de votare la un număr de 500-2000 de alegători. Pentru a fi reprezentate în Parlamentul European, partidele trebuie sătreacă pragul electoral de 5%, adică săobținăminimum 5 procente din voturile valabil exprimate. O particularitate a alegerilor europarlamentare este faptul că la nivel național existădoar o singurăcircumscripție electoralăși nu 42 ca în cazul scrutinului pentru Parlamentul de la București. În perioada imediat următoare, executivul va trebui săadopte o serie de hotărâri care săstabilească noul calendar al operațiunilor electorale.
Liberalii vâlceni au speranțe deșarte
Deputatul liberal, Emilian Frâncu, a declarat, cu puțin timp în urmă, că va propune pentru Parlamentul European pe Svetlana Preoteasa (ministru secretar de stat pentru Învățământul Preuniversitar) și Gheorghe Ioniță(consilier local). Svetlana Proteasa este și vicepreședinta, la nivel național a Organizației de Femei a PNL și ocupă, pe liste, locul 18, unul onorabil crede Emilian Frâncu. În ceea ce-l privește pe celălalt candidat, nu se știe exact pe ce poziție se va situa, însă , șansele sale de a deveni parlamentar european sunt infime. La nivel central, Partidul Național Liberal, sperăsăobțină7 – 8 mandate de europarlamentar, un scor destul de bun având în vedere că partidul se află, în acest moment, pe un trend descendent în opțiunile electoratului. Din câte știm, candidatul democraților vâlceni la fotoliul de ales european este Romeo Rădulescu, despre care liderul PD, Dorel Jurcan, crede că nu are nicio șansăsăocupe, pe listă, un loc eligibil. În prezent, Rădulescu ocupăfuncția de președinte interimar al PD Rm. Vâlcea. Liderii democrați de la centru sperăcă vor obține, în urma alegerilor pentru PE, în jur de 10 mandate de europarlamentar.
Incertitudini
Partidul Conservator Vâlcea a propus-o ca și candidat pentru Parlamentul European pe consilierul județean, Vetuța Ciocan (aflatăpe locul 14 pe lista pentru PE), despre care gurile rele spun că nu știe nicio limbăstrăină. Mai mult, este greu de imaginat cum s-ar descurca consevatoarea Ciocan în această funcție (în eventualitatea în care ar și avea șanse săcâștige), pentru că , din câte am văzut, pare un personaj desprins total de realitățile cotidiene. PSD Vâlcea a venit cu propunerea Remus Grigorescu (consilier municipal), fiind de altfel, printre singurele formațiuni politice vâlcene care susține, pentru Parlamentul European, un tânăr și care a propus pentru acest fotoliu o figurăonorabilă. Liderii PSD spun că mizeazăpe obținerea a 12 locuri de europarlamentar. Primele 4 locuri vor reveni centrului, iar celelalte 8, organizațiilor județene. Cele 12 mandate, în cazul în care social-democrațiilor le ies calculele, vor fi împărțite astfel: primul și ultimele trei locuri vor fi ocupate de candidații de la centru, iar pozițiile 2 și 8 de cei ai filialelor județene. În schimb, peremiștii vâlceni au declarat că nu sunt încă deciși dacă vor propune sau nu un candidat la PE. În cazul în care partidul o cere, și-au ales, ca opțiune, pe consilierul local, Marin Popescu, o alegere destul de proastăavând în vedere că alesul nu a reușit săse facă niciodatăremarcat în Consiliu.
În ceea ce privește candidații PLD Vâlcea la posturile de europarlamentari, până acum, liberal-democrații vâlceni nu au făcut, public, niciun nume. Din câte se pare, Vâlcea nu va avea un candidat la PE. Sau chiar dacă va avea va fi o figurăanonimă, pus pe liste doar așa de dragul candidaturii la PE. Întrebat dacă este posibil săse înscrie pe liste pentru un mandat de parlamentar european, șeful PLD Vâlcea, Petre Ungureanu, a declarat că nu se poate înscrie într-o asemenea cursă, pentru că nu cunoaște nicio limbăstrăină. Liberal-democrații sunt, însă , convinși că vor obține, la alegerile europarlamentare, un scor mai bun decât cel al liberalilor.
România va avea 35 de euorparlamentari
până în prezent, liderii celorlalte formațiuni politice nu și-au anunțat încă candidații la Parlamentul European. Este foarte clar că până când listele naționale nu vor fi anunțate oficial de că tre fiecare partid, niciun candidat vâlcean nu e, de fapt, eligibil. Va fi interesat de văzut, dacă alegătorii vâlceni nu vor prefera săvoteze partidele care au reușit săîmpingăîn Față candidați locali, chiar dacă nu sunt prea mari admiratori ai respectivelor formațiuni politice.
Ultimele alegeri europarlamentare au fost în luna iunie a anului 2004. Mandatul aleșilor dureazăcinci ani, simultan în toate statele membre. În prezent, din bugetul european se acordăun anumit nivel fix de salarizare, puțin peste 2.000 de euro, fiecă rui europarlamentar. Oricare dintre state completeazăacest salariu și apar diferențe uriașe, în funcție de prosperitatea fiecă rui stat membru. Unii europarlamentari au mai mult de 15.000 de euro, iar alții, doar ce primesc de la Uniune. Din iunie 2009, După următoarele alegeri europene pentru legislativul de la Bruxelles și Strasbourg, toți parlamentarii europeni vor primi același salariu unic, de la bugetul comunitar: circa 8.000-8.500 de euro. Dar bugetul comunitar se formeazătot din contribuțiile de la statele membre. Practic, pe un traseu mai complicat, toți funcționarii, funcționarii superiori, magistrații sau demnitarii europeni sunt plătiți, indirect, tot de statele naționale, prin bugetare Europeană . Cei 35 de parlamentari români se vor adăuga celorlalți 732. Vor intra în grupurile politice ale marilor familii care au făcut istorie Europeană .