Administrația Finanțelor Publice Râmnicu Vâlcea va organiza peste o săptămânămai multe licitații pentru vinderea întregului patrimoniu al Fabricii de Bere „Alutus” contra unei sume totale de 6,2 milioane USD ” astfel, „privatizarea” BERE ALUTUS o va face Direcția Generalăa Finanțelor Publice Vâlcea în contul celebrelor datorii că tre bugetul de stat
Se împlinesc exact 15 ani de când la Fabrica de Bere Alutus a fost produs primul butoi de bere și prima sticlăapărutăsub marca „Alutus”. La vremea aceea, speranțele și proiectele de dezvoltare a fabricii erau mari, la fel și promisiunile de modernizare a instalațiilor și capacităților de producție de la întreprindere. Totul trebuia corelat cu extinderea gamei de producție și lansarea unor noi tipuri și mărci de bere. La început, fabrica a aparținut statului, dar a fost rapid privatizatăprin falimentara metodăMEBO, o metodăprin care angajații întreprinderii deveneau automat proprietari ai fabricii. Cum majoritatea muncitorilor (deveniți acționari) de la Bere Alutus nu aveau bani pentru realizarea de investiții de modernizare, iar acționariatul fabricii era extrem de fărâmițat, s-a ajuns la momentul în care societatea nu mai putea ține pasul cu concurența și cu noile tendințe și tehnologii din domeniu. În ciuda încercă rilor disperate ale directorului general al SC BERE ALUTUS SA, Nicolae Spiridon (cel care deține această funcție încă de la înființarea fabricii), producția fabricii a continuat săscadă, datoriile că tre bugetul de stat au început săcrească , totul pe fondul lipsei de perspectivăși de strategie pentru relansarea activității. Orgoliul sau alte motive l-au împiedicat pe directorul general și acționarul majoritar, Nicolae Spiridon, săvândăfabrica la un preț bun unui producă tor internațional de renume, sau săcreeze o alianțăsau fuziune cu un „gigant” din industria berii. Numai în acest fel, Nicolae Spiridon putea salva fabrica de la pieire, putea salva o tradiție și alte sute de locuri de muncă , putea găsi surse de finanțare pentru retehnologizarea instalațiilor de producție și pentru promovarea produselor, putea achita datoriile că tre bugetul de stat etc. Nu a vrut, astfel că acum „privatizarea” SC BERE ALUTUS SA o va face Direcția Generalăa Finanțelor Publice Vâlcea în contul celebrelor datorii că tre bugetul de stat. După atâția ani de amânări și re-re-re-re-eșalonări la platăa datoriilor că tre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de sănătate, era timpul ca Finanțele Publice săia taurul de coarne și săînceapăexecutarea silităa firmei fostului deputat PSD, Nicu Spiridon. La fel ca orice alt datornic – persoanăfizică sau juridică – care înregistreazădebite restante că tre bugetul de stat .
Terenuri și clădiri, vândute la grămadă
Săptămâna trecută, Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Râmnicu Vâlcea, din cadrul DGFP Vâlcea (Serviciul colectare și executare silităpersoane juridice), a dat publicității anunțul de organizare în data de 26 septembrie 2007 a licitației pentru vânzarea ansamblului de bunuri mobile și imobile sechestrate, ce aparțin debitoarei SC BERE ALUTUS SA. Poate părea surprinzător, dar Finanțele Publice vor vinde, în dosarul de executare nr. 24, întreg ansamblul de bunuri mobile și imobile – Fabrica de bere „Alutus” cu o capacitate anuală de producție de 150.000 hectolitri de bere. Ansamblul care va fi scos la licitație este compus în principal din: terenuri în supraFață totalăde 23.139 mp (din care, supraFață ocupatăde construcții 6.643 mp); clădiri în supraFață totalăde circa 6.500 mp (inclusiv sediu administrativ și halele de producție); bunuri mobile utilaje, instalații și echipament tehnologic care fac parte integrantădin fluxul tehnologic de producție. Prețul de pornire al licitației pentru întreg ansamblul de bunuri mobile si imobile (Fabrica de bere „Alutus”) este de 14,4 milioane lei noi (adică peste 6 milioane USD). Toți cei interesați în cumpărarea acestui ansamblu de bunuri, pot săse prezinte cu ofertele de cumpărare însoțite de certificatul fiscal din care sărezulte că nu au datorii la bugetul local și la bugetul general consolidat, precum și dovada depunerii taxei de participare reprezentând 10% din prețul de pornire al licitației.
Parcul de mașini al fabricii, vândut cu 45.000 USD
A doua zi După organizarea licitației de vânzare a ansamblului de bunuri mobile și imobile – Fabrica de bere „Alutus” (adică în 27 septembrie 2007), Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii Râmnicu Vâlcea va ține licitație publică pentru vânzarea de bunuri mobile și bunuri imobile sechestrate, ce aparțin debitoarei SC BERE ALUTUS SA, în dosarul de executare nr. 24. Anunțul de licitație cuprinde următoarele: clădire în supraFață de 105 mp – Berăria Ostroveni (prețul de pornire a licitației este de 100.000 lei noi); teren intravilan în supraFață de 1.000 mp, situat în localitatea Râmnicu Vâlcea, strada Cetățuie (preț de 250.000 lei noi). În plus, Finanțele Publice Vâlcea mai scot la licitație 17 autoturisme, autoutilitare sau autospecializate aparținând firmei BERE ALUTUS. Valoarea totalăa celor 17 mașini este de 45.000 USD. Acum câteva luni fostul deputat PSD Nicolae Spiridon era foarte aproape sădea lovitura cu fabrica lui de bere și săscape din nou de plata datoriilor că tre bugetul de stat. În timp ce președintele României și Parlamentul juca un meci de ping-pong cu legea de scutire de platăa datoriilor micilor berari, SC BERE ALUTUS era pe punctul de a-și vedea visul cu ochii. Atunci, datele problemei s-au schimbat Față de situația de la începutul anului 2007. Era vorba în special de două societăți, Bere și Malț Robema Roșiorii de Vede și BERE ALUTUS care, potrivit acelui proiect de lege, urmau săbeneficieze de scutirea datoriilor la buget de 25 milioane lei noi. Asta datoritălegii micilor berari, trimisă Parlamentului spre reexaminare de președinte și avizatăfavorabil de Comisia buget finanțe. Cu toate că inițiatorii legii prezentau în expunerea de motive a actului normativ o listăde nouăfabrici de bere care ar beneficia de ștergerea datoriilor acumulate la bugetul de stat, pe principiul unui sprijin acordat societăților care au capacitate de producție mai mică de 200 de mii de hectolitri pe an, Finanțele Publice au constatat, După analiza situației celor nouăfirme, că doar două dintre acestea nu și-au plătit obligațiile că tre stat.
Nicu Spiridon putea scă pa de o datorie de 1,1 milione euro
Potrivit site-ului Ministerul Finanțelor, societatea Bere și Malț Robema Roșiorii de Vede datora statului peste 21 milioane lei (6,5 milioane euro), iar fabrica BERE ALUTUS avea restanțe neonorate de 3,9 milioane lei (1,1 milioane euro), în timp ce restul societăților, la care se făcea referire în expunerea de motive a legii, și-au achitat datoriile. Proiectul de lege viza obligațiile de platărestante la 31 decembrie 2003 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii, reprezentând accize, impozit pe profit și TVA, datorate de întreprinderile mici și mijlocii din industria berii care au declarat până la 15 ianuarie 2005 că au capacitate de producție mai mică de 200.000 de hectolitri pe an. Măsurile de scutire a datoriilor bugetare sunt ajutoare de stat și ar fi trebuit ca inițiatorii săle notifice Consiliului Concurenței care aviza astfel de decizii în 2006. După aderare, toate ajutoarele de stat sunt analizate și aprobate de Comisia Europeană . Lipsa notifică rii prealabile a ajutorului de stat reprezintădin punctul de vedere al Comisiei un ajutor acordat ilegal. Forul decizional european analizeazăinclusiv ajutoarele de această natură, dar în urma unei investigații, poate lua decizia returnării acestuia. Legea a fost aprobatăde Parlament în noiembrie anul trecut și, ulterior, trimisă spre reexaminare de președintele Traian Băsescu. Legea a primit, și După cererea președintelui, aviz favorabil de la Comisia de buget finanțe a Camerei Deputaților și urmeazăsăfie dezbătutăîn plen. După ce a fost aprobatăde Camera Deputaților la sfârșitul lunii noiembrie 2006, liberalii au contestat legea la Curtea Constituțională, care a respins sesizarea. Ulterior, președintele a cerut reexaminarea legii, dar senatorii au apreciat că motivele de neconstituționalitate invocate de președinte nu mai pot fi reexaminate întrucât deciziile CCR sunt obligatorii. Drept urmare, legea a fost vehement criticatăde președinte, care a spus că existăoameni politici care fac legi în sprijinul infractorilor. Fostul deputat PSD, Nicu Spiridon, era sigur că miza nepromovării acestui proiect de lege îl reprezintădorința marilor grupuri din industria berii care doresc dispariția IMM-urilor din acest domeniu din două motive: dispărând aceste întreprinderi mici și mijlocii din industria berii, dispare și legislația pentru acestea și nu vor mai putea apărea altele; dispariția micilor producă tori de bere din România va duce automat la mărirea prețului berii de că tre marile companii internaționale. Însă, este un raționament fals întrucât holdingurile transnaționale dețin deja o cotăde 90% din piața autohtonăa berii, astfel că existența acestor mici producă tori nu-i afecteazăîn decizia de stabilire a prețului de vânzare a berii. Acest preț este stabilit exclusiv în funcție de concurență, de piața liberă, de cerere, de calitate și de puterea de cumpărare a consumatorilor români.
De unde a plecat fabrica și unde a ajuns!
Nu credem că existămari producă tori de bere, unii cu renume internațional, care să-și permităsănu plătească cu anii datoriile că tre bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat, așa cum s-a întâmplat în cazul societății Bere Alutus. Este imperios necesar ca și în acest domeniu săse punălucrurile la punct, iar toți producă torii de bere, indiferent de mărime și de proprietar, trebuie săadapteze la economia de piațăși la legislația românească și Europeană din domeniu și sănu mai încerce săbeneficieze de tot felul de avantaje sau ștergeri de datorii (unele, luate pe ușa din dos), în detrimentul fabricilor care joacă cinstit în industria berii din România. Nemulțumirea principalăa directorului fabricii BERE ALUTUS a plecat de la formularea președintelui Traian Băsescu, cu acele „legi pentru infractori”, ținta indirectăfiind chiar beneficiarii acestei legi: micii producă tori autohtoni de bere, printre care și societatea BERE ALUTUS. Fabrica lui Nicu Spiridon intrăîn categoria de „mic berar” întrucât are o capacitate de producție de 200.000 hectolitri de bere pe an. Într-un avânt neașteptat de tranziție, fabrica este finalizatăîn toamna anului 1992. Din profit, se plăteau ratele la împrumut și chiar dividende la fostul Fond al Proprietății de Stat. După privatizarea prin MEBO, în 1995, fabrica se extinde: sunt aduse echipamente din afară(fermentare automatizată, mașini de spălare sticle și etichetare), iar capacitatea este ridicatăla 200.000 hectolitri pe an. Însă, până acum, cea mai mare producție a fost de… 120.000 hectolitri pe an. Dar asta s-a întâmplat în urmăcu șase ani, iar perspectivele de revenire nu se întrevăd prea curând. La prima vedere, BERE ALUTUS avea atuuri suficiente pentru a fi un producă tor local „sănătos”: pe piața vâlceanăvindea anii trecuți circa 70% din producție și deținea supremația, cu o cotăde piațăde 40%. Fabrica condusăde Nicu Spiridon s-a mișcat repede și și-a înregistrat două mărci vechi, Cișmigiu și Trivale, După ce fabricile-mamă, Bere Rahova din București, respectiv Bere Pitești, au fost închise. Urmând exemplul marilor producă tori, Bere Alutus a folosit aceste mărci populare pentru berea îmbuteliatăla PET. În plus, Bere Alutus a lansat, în premierăpentru România, o bere pentru diabetici (hipoglucidică ) și produce sub licențăși o bere bavareză. De asemenea, pentru o fabrică de capacitate redusă, cheltuielile constante atârnămai greu decât la o fabrică mare, ajungând până la 40% din costuri, la o producție de 100.000 hectolitri.