Astăzi se împlinesc 49 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, unul dintre cele mai dramatice momente din istoria recentă a României. Seismul, cunoscut drept Cutremurul din 4 martie 1977, s-a produs la ora 21:22:22 și a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cu o durată de aproximativ 56 de secunde.
Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de circa 100 de kilometri, iar unda de șoc s-a resimțit în aproape toată Europa de Sud-Est. Cele mai grave distrugeri s-au înregistrat în București, unde peste 30 de clădiri s-au prăbușit, iar mii de locuințe au fost grav afectate.
Bilanțul oficial a indicat 1.570 de morți la nivel național, dintre care peste 1.300 doar în Capitală, aproximativ 11.300 de răniți și în jur de 35.000 de locuințe distruse sau grav avariate. Cutremurul a provocat pagube importante și în Bulgaria, în special în orașul Sviștov, unde mai multe blocuri s-au prăbușit.
În seara tragediei, președintele Nicolae Ceaușescu se afla într-o vizită oficială în străinătate. Revenit de urgență în țară, acesta a instituit starea de necesitate și a ordonat mobilizarea generală pentru salvarea victimelor și înlăturarea dărâmăturilor. În primele ore, informațiile au fost confuze, iar intervențiile s-au desfășurat cu dificultate, însă mii de militari, pompieri și voluntari au participat la operațiunile de salvare.
Printre victime s-au numărat și numeroase personalități ale vieții culturale și artistice, între care actorul Toma Caragiu, scriitorul Alexandru Ivasiuc și poetul A. E. Baconsky.
Cutremurul din 1977 a lăsat urme adânci nu doar în infrastructură, ci și în memoria colectivă. La aproape jumătate de secol distanță, tragedia rămâne un avertisment dur privind vulnerabilitatea seismică a României și importanța consolidării clădirilor și a pregătirii populației pentru situații de urgență.