Statul român face un pas decisiv spre un control mult mai strict al proprietăților private, printr-un proiect de lege aflat în dezbatere publică, care va permite autorităților să coreleze date din mai multe surse pentru a identifica bunuri nedeclarate sau subevaluate. Practic, fiecare casă, teren sau anexă va putea fi „urmărită” digital, iar diferențele dintre realitatea din teren și actele oficiale vor deveni mult mai ușor de depistat.
Noua abordare se bazează pe interconectarea bazelor de date ale notarilor, cadastrului, primăriilor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Informațiile vor fi centralizate într-o platformă națională, care va oferi statului o imagine completă asupra patrimoniului fiecărui contribuabil: ce deține, când a dobândit bunurile și dacă acestea sunt declarate și impozitate corect.
Una dintre cele mai sensibile schimbări vizează redefinirea „secretului fiscal”. Date considerate până acum protejate – precum identitatea contribuabililor, bunurile deținute, sumele datorate sau plățile efectuate – vor putea fi accesate și utilizate mult mai ușor de instituțiile statului, în scopul controalelor și verificărilor. Autoritățile susțin că această măsură este necesară pentru combaterea evaziunii și pentru creșterea veniturilor la bugetele locale.
O platformă unică pentru toate proprietățile
În centrul noii arhitecturi digitale se află platforma PatrimVen, un sistem național care va agrega date din surse multiple. ANAF va transmite primăriilor nu doar informații despre venituri, ci și datele primite de la notari, astfel încât fiecare tranzacție imobiliară – vânzare, cumpărare sau moștenire – să ajungă automat într-un sistem comun.
Aceste informații vor fi corelate cu datele din cadastru, autorizațiile de construire și declarațiile fiscale, oferind autorităților posibilitatea de a verifica rapid dacă ceea ce există în realitate corespunde cu ceea ce apare în documente. Deși proiectul de lege nu face referire explicită la utilizarea imaginilor din satelit, mecanismul propus permite, în practică, compararea situației din teren cu datele oficiale.
Rezultatul: o hartă digitală a României, în care fiecare imobil este asociat unui proprietar și unei obligații fiscale clare.
Construcțiile „invizibile” devin vizibile
Milioane de români au construit de-a lungul anilor anexe, extinderi sau chiar locuințe întregi fără autorizații complete sau fără actualizarea documentelor. Până acum, astfel de situații ieșeau la iveală, de regulă, doar în urma unor sesizări sau controale punctuale.
Odată cu noul sistem, statul va putea identifica automat diferențele dintre suprafețele declarate și cele existente în realitate. O construcție nedeclarată va fi introdusă în evidența fiscală, iar proprietarul va fi obligat să plătească impozit corespunzător suprafeței reale, cu posibile penalități.
Guvernul susține că pierderile la bugetele locale sunt semnificative din cauza clădirilor nedeclarate sau subevaluate, iar digitalizarea și schimbul de date între instituții sunt soluția pentru recuperarea acestor sume. Criticii avertizează însă asupra riscurilor legate de protecția datelor personale și de extinderea excesivă a controlului statului asupra vieții private.
Cert este că, dacă legea va fi adoptată în forma actuală, relația românilor cu propriile proprietăți se va schimba radical: fiecare metru pătrat va conta, iar „ce nu e în acte” va deveni, mai devreme sau mai târziu, vizibil pentru autorități.