Procesul „Gutău – Dicu” se apropie de sfârșit
astăzi, 9 aprilie, judecă torii constă nțeni vor pronunța o soluție favorabilăcelor doi inculpați, soluție definitivă” urmeazărecursul la Înalta Curte de Casație unde se va da tot o soluție favorabilă, dar irevocabilă” După aproape trei ani de chin, primarul Mircea Gutău și ex-viceprimarul Nicolae Dicu și-a dovedit nevinovăția ” cazul nu va fi urmat de răzbunarea acuzaților
Din desfășurarea actului de justiție, s-a putut înțelege că una dintre judecă toare stăpânea bine datele dosarului, iar cealaltă, care a lipsit la termenele anterioare, fiind în concediu de odihnă, se străduia săînțeleagă, „pas cu pas”, cauza, convingându-se, în final, de netemeinicia acuzațiilor și superficialitatea întocmirii dosarului penal supus judecă rii. Punând cap la cap depoziția denunță torului, prestația lamentabilăa procuroarei, atitudinea corectăși demnăa judecă toarelor și nu în ultimul rând magistralele apărări formulate de maeștri avocați Octavian Fieroiu (pentru Mircea Gutău) și Marian Nazat (pentru ex-viceprimarul Dicu), putem afirma că edilii Gutău și Dicu și-au mai câștigat odată, la o instanțăsuperioară, dreptatea și afirmarea nevinovăției, de data aceasta sentința fiind definitivă. În numărul trecut v-am prezentat declarația denunță torului Crinu Popescu, declarație plină de neadevăruri și situații noi – inventate, evident mincinoase, astfel că nu s-a mai putut ținut cont de ele, ca probăîn acuzare. Citiți în continuare apărarea formulatăde avocatul Marian Nazad, în favoarea ex-viceprimarului Nicolae Dicu. În numărul viitor văvom prezenta apărarea formulatăde maestrul Octavian Fieroiu – în favoarea primarului Mircea Gutău și intervenția de final a reprezentantei DNA.
„Parchetul evităși astăzi săfacă o discuție de care ține soluționarea cauzei și anume aceea a legalității administrării probelor în faza de urmărire penală.”
Avocat Nazat: Sănu văsurprindă, dar eu cer admiterea apelului declarat de Parchet și desființarea în parte a acestei sentințe, prin înlăturarea din dispozitivul sentinței a acestei mențiuni care a făcut-o astăzi reprezentanta Ministerului Public. Instanța de fond l-a achitat pe inculpatul pe care-l apăr (Nicolae Dicu – n.r.), făcând o mențiune care depășește cadrul legal și anume prin înlăturarea art. 26. Instituția înlăturării unui text de lege nu existăîn Codul de ProcedurăPenală. Datorităacestui aspect, din punctul meu de vedere, sentința este nelegală. Pentru acest motiv, eu văsolicit ca dvs. săînlăturați o astfel de ilegalitate și sădați expresie și deciziei obligatorie Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost investităcu recursul declarat de inculpat în legăturăcu o primăsoluție a Curții de Apel Alba Iulia, care și aceasta era peste Codul de ProcedurăPenală. Astfel, numai sub acest aspect v-aș solicita săadmiteți apelul Parchetului și sădesființați în partea care vizeazăaceastă chestiune nelegală.
În rest, sub aspectul fondului, eu apreciez că soluția instanței de fond este temeinică și s-a făcut o apreciere corectăa probelor administrate în cursul procesului penal. Parchetul evităși astăzi săfacă o discuție de care ține soluționarea cauzei, deși era obligat potrivit legii de organizare și anume aceea a legalității administrării probelor în faza de urmărire penală. Pentru că numai așa putem înțelege, pe de o parte, principiul legalității procesului penal, care spune că vinovăția va fi stabilităîn mod legal. Cu alte cuvinte, în stabilirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane vor fi avute în vedere numai probele administrate în mod legal. Or, din acest punct de vedere, cea mai mare parte a probelor obținute în faza de urmărire penalăsunt afectate de nelegalitate și nulitate absolută. Înainte de toate, solicităm înlăturarea în baza art. 64 alin. 2 a tuturor înregistrărilor audio și video efectuate în cauză. Ele au fost obținute înainte de începerea urmăririi penale, ceea ce contravine dispozițiilor din Codul de Procedurăpenală. Avem un text de lege art. 200 CPP care spune că numai în cursul urmăririi penale pot fi administrate probele, avem art. 224 alin. 1 care stabilește că organele de urmărire penalănu pot administra probe, ci numai acte premergătoare. Mai avem o dispoziție din art. 224 alin. 4 care vorbește de acel proces verbal în care se consemneazăactele premergătoare pentru a le conferi calitatea de probe. Mai avem art. 65 CPP. Cu privire la acest articol, eu vădepun astăzi o adresăa procurorului general al României din 18 septembrie 2008, care spune că în conformitate cu prevederile art. 65 probele pot fi administrate doar în cadrul procesului penal.
În consecință, vărog săconstatați că la dosar nu avem un proces verbal încheiat în conformitate cu art. 224 alin. 4. De asemenea, aceste interceptări nu puteau fi efectuate în faza actelor premergătoare și dacă interpretăm dispozițiile art. 91 indice 1 CPP care vorbește despre procurorul care efectueazăsau supravegheazăurmărirea penală. Dacă legiuitorul ar fi dorit sălase și în faza actelor premergătoare o astfel de activitate, textul ar fi sunat „procurorul care efectueazăactele premergătoare și care supravegheazăsau efectueazăurmărirea penală”. Sunt interpretări care rezultădin analiza textelor de lege. A interpreta altfel, înseamnă a adăuga la lege ceea ce nu este permis.
Un alt motiv pentru care solicităm nulitatea absolutăși înlăturarea acestora este și acela al necompetenței magistratului care a autorizat înregistrările respective. Încheierea și autorizarea implicit au fost date de vicepreședintele Tribunalului Vâlcea, deși la momentul respectiv cerința imperativăa legii era ca numai președintele sădea astfel de autorizări. În cursul cercetării judecă torești, în faza apelului, s-a solicitat o adresăde la conducerea Tribunalului Vâlcea și din această adresărezultăcă numai atunci când președintele nu era în unitate, absenta, o astfel de autorizație putea fi datăși de vicepreședinte. Dar din adresa respectivă, rezultăcă în ziua de 4.07.2006, președintele era în unitate. Cu alte cuvinte, ne aflăm în fața unei încheieri lovite de nulitate absolută, odatăpentru că este emisăîn faza actelor premergătoare, judecă torul nu este organ de urmărire penală, pentru a interpreta cu claritate art. 224 alin. 1, care vorbește despre organele de urmărire penală. Este emisăautorizația de vicepreședinte, ceea ce nu se putea la momentul respectiv.
Un alt motiv, la fel de important, este și acela că la momentul respectiv, înregistrările ambientale nu erau reglementate de CPP. O astfel de posibilitate a apărut în urma modifică rii CPP în septembrie 2006, moment din care, organele de urmărire penale puteau cere înregistrări în mediul ambiental. Iatăconsiderente pe care le avem în vedere atunci când cerem înlăturarea tuturor acestor probe, pe care se întemeiază, de fapt, întreaga acuzare.
De asemenea, apreciem că în cursul urmăririi penale a mai fost încă lcat și principiul loialității procesului penal așa cum implicit rezultăacest principiu din art. 68 alin.2 CPP. Pe data de 28 iunie, denunță torul merge la DNA și depune denunțul. În el face referire la presupusa sumăde bani în legăturăcu un singur act de serviciu la care ar fi fost dator primarul Gutău și anume eliberarea certificatului de urbanism pentru imobilul din strada Cerna. Atât și nimic mai mult. Prima referire despre certificatul de urbanism de pe strada Stoianovici apare în declarația denunță torului din 3 iulie, deci După 5 zile. Or, având în vedere denunțul formulat, organele de urmărire penalăerau sesizate numai cu actul de serviciu ce viza eliberarea certificatului de urbanism de pe strada Cerna. În aceste condiții, văzând probabil că este un denunț lipsit de finalitate, în partea finalăa declarației lui Crinu Popescu din 3 iulie apare această referire la Stoianovici. Deci, ne-am afla în fața unei alte fapte de luare de mită. Sub acest aspect, organul de urmărire penalănu mai avea că derea săîl determine pe denunță tor săsăvârșească infracțiunea de dare de mităcu privire la eliberarea certificatului din strada Stoianovici. Astfel, scoaterea denunță torului de sub urmărire penalăpentru Stoianovici nu are susținere legală.
Principiul loialității este încă lcat de Parchet și pentru motivul că martorul Toma Florin a precizat în fața instanței că în cursul urmăririi penale a dat 2 declarații la Parchet. În dosar nu avem decât o singurădeclarație. Parchetul era obligat săînainteze instanței toate actele care vizau acest dosar.
Principiul imparțialității este încă lcat de asemenea de Parchet și rezultădin aceea că în cursul cercetării judecă torești a propus un martor, Duduială, fărăca numele acestei persoane săaparăîn vreun act al dosarului. Cum a ajuns Parchetul săcunoască numele acestei persoane și ce împrejurări utile cauzei ar fi cunoscut aceasta, pânăîn acest moment, noi nu am aflat.
De asemenea, apreciem că încă lcarea principiului loialității săaveți în vedere următorul aspect: denunță torul nu a avut niciodatăsuma de 20.000 euro. Deci, nu avea cum săintre într-un contact verbal cu inculpații și săle promităo sumăde bani în condițiile în care el nu o avea.
Acestea sunt considerentele pe care noi le avem în vedere.
Doamna procuror a susținut că situația-premisănu este un element constitutiv al infracțiunii. Omite, din păcate, săobserve că este situație premisăîn ceea ce privește latura obiectivăa infracțiunii de luare de mităpentru că textul vorbește despre aspectul la care erau obligat potrivit îndatoririlor de serviciu subiectul pasiv al acestei infracțiuni. Or, dacă vorbim despre vreo atribuție de serviciu, atunci suntem obligați săvedem dacă ne aflăm în fața unui serviciu reglementat în mod legal, existăo investire a funcționarului care își desfășura activitatea și de aici trebuie sămergem mai departe în analizarea laturii obiective a infracțiunii.
Nu ne aflăm în situația în care săfie îndeplinitălatura obiectivăpentru că inculpatul Gutău nu era abilitat, nu putea să fie investit în mod legal, printr-o cerere. Era nevoie de o solicitare care săfie depusăla primărie. O astfel de solicitare pentru Stoianovici este depusăabia la 1 august 2006, la o lunăDupă ce se făcuse flagrantul.
Instanța, potrivit art. 317 CPP, este legatăîn anumite limite. Limitele investite de Ministerul Public. Ca titular unic al acțiunii penale, la începerea procesului penal, reprezentanta Ministerului Public, procurorul de ședință, a precizat în mod expres că obiectul cauzei îl reprezintăpresupusa infracțiune de luare de mităîn legăturăcu un singur act de serviciu, și anume cel din Stoianovici. Iată, deci, că numai sub acest aspect, instanțele sunt obligate săanalizeze toate probele și sădecidă. Nefiind o investire legală, nu ne aflăm în prezența unei laturi obiective a infracțiunii. (va urma)