La Perișani, o obște de moșneni primit 600 de hectare, deși nu i-au aparținut niciodată
ILEGAL. În anul 2005, obștea de moșneni – formatădin peste 100 de acționari – Pripoara – Surdoiu a solicitat Primăriei Perișani 600 de hectare de pădure, însă conform documentelor găsite în arhiva instituției, obștii îi reveneau mai puțin de 60 de hectare. Comisia Localăde Fond Funciar a primăriei din Perișani a validat, așa cum prevede legea, suprafața care intra în proprietatea obștii, adică 58 de ha, exemplificând foarte clar că doar atâta teren li se cuvine. Nemulțumităde decizie, obștea a acționat în instanțăhotărârea comisiilor, fără sămai facă contestație așa cum ar fi fost normal, sărind, astfel, pașii legali. Cu toate acestea, paradoxal, la sfârșitul anului trecut justiția a dat o hotărâre definitivăși irevocabilăprin care pune în posesie Obștea Surdoiu cu terenul pe care nu l-a deținut vreodată.
Cele șase sute de hectare revendicate de Obștea Pripoara-Surdoiu au fost date în folosință, potrivit declarațiilor primarului comunei, Ion Sandu, obștii Cozia-Priboiasa, pentru că pe amplasamentul ce-i revenea acesteia, a fost ocupat de Parcul Național Cozia.
Cu toate că , așa cum subliniam și în rândurile de mai sus, terenul cerut de Obștea Pripoara nu fusese niciodatăîn posesia celor peste 100 de acționari, aceștia având titlu de proprietate doar pe 58 de ha, moșnenii au considerat că pot lua și ceea ce nu li se cuvine, solicitând justiției săconstate nulitatea absolutăa titlului de proprietate al Obștii Cozia, în favoarea sa. În motivarea acțiunii depuse în instanță, obștea aratăcă a făcut reconstituirea dreptului de proprietate și că terenul solicitat le revine de drept. Problema este că oamenii legii, din păcate, nu au ținut cont de documentele găsite în arhiva primăriei în care scria negru pe alb că Obștea Pripoara-Surdoiu nu are nici 60 de hectare, ci de documentele unor experți, despre care primarul Sandu spune că sunt corupți și că au mințit în rapoartele întocmite.
Revenind la disputa juridică despre care scriam, trebuie menționat că Primăria Perișani a depus și, la rândul ei, la cererea instanței, numele și prenumele persoanelor fizice și a moștenitorilor de drept că rora li se reconstituie dreptul de proprietate, precum și procesele verbale de bunăvecinătate.
În anul 2003, Obștea Cozia-Priboiasa a primit titlu de proprietate pe un alt amplasament, care a aparținut Eforiei Spitalelor Civile, întrucât, repetăm, pământul care-l deținea a fost dat în folosința Parcului Cozia. Așadar, Obștea Pripoara – Surdoiu nu putea cere anularea dreptului de proprietate, pentru că acesta a fost emis în conformitate cu legile în vigoare. Pe de altăparte, Primăria Perișani a solicitat respingerea acțiunii formulate de Obștea Surdoiu, precizând că ea nu are drept de proprietate asupra terenului pretins, neavând specificate vecinătățile și suprafața și că aceasta nu a formulat nici un fel de contestație la Comisia județeană de Fond Funciar, După cum prevede legea. Astfel, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de Ioan Lațiu. Primarul ne-a declarat că , în prezent, individul – datorităîncurcă turilor făcute în documentele întocmite – este audiat de magistrați și că , din punctul său de vedere, ar trebui săfacă pușcă rie pentru toate ilegalitățile comise.
Instanța a dat obștii un pământ care nu exista
Cum necum, cu toate că documentele demonstrau că Obștea Surdoiu cere terenuri care nu sunt ale ei, în urma mai multor rapoarte de expertizăjustiția a găsit de cuviințăcă obștea are dreptul de a i se reconstitui proprietatea pentru suprafața de 669,70 hectare cu vegetație forestieră. Cu toate că Obștea Cozia și comisia localăau contestat decizia, considerând-o ilegală, justiția a demonstrat că s-a aflat, de fiecare dată, de parte celor care nu aveau terenurile ce le revendicau. Oricum, un lucru este foarte clar: documentele arată, fără urme de îndoială, că terenurile cerute de Obștea Surdoiu nu s-au aflat niciodatăîn proprietatea acestora.
De altfel, în recursul formulat, Obștea de Moșneni Cozia-Priboiasa critică raportul de expertizăefectuat, precizând că , în mod greșit, instanța a revenit asupra numirii unui expert silvic, care se impunea în cauzăavând în vedere că acesta nu era în măsurăa descifra actele vechi de proprietate și amplasamentul terenului. „Nu se confirmăsusținerea recurentei privind greșita identificare a terenului de că tre expert pe baza datelor, dat fiind că stabilirea întinderii terenului nu s-a făcut ținând seama doar de această hotărâre judecă torească , iar pe de altăparte individualizarea suprafeței ce intrăîn proprietatea obștii reclamate trebuie săse ia în considerare, în colaborare cu celelalte documente, acte menționate și argumentate. ( ) NU se face referire exclusiv la dramuri (veche unitate de măsură- n.r.), ci echivaleazăîntinderea suprafeței având în vedere consemnările din procesul verbal din 1911”, se aratăîn hotărârea Tribunalului Vâlcea.
Primarul se revoltă
Ion Sandu, primarul comunei Perișani, spune că decizia instanței de judecatăeste abuzivăși că Obștea Surdoiu a reușit săobținăpământul solicitat, pentru că , în joc, au fost interese mari. Mai mult, el spune că va face o plângere și la CEDO, pentru că justiția românească judecă procesele După bunul plac.
„Obștea respectivăa primit până acum conform legilor funciare aproximativ 300 de hectare de pădure. În urmăcu trei ani, a solicitat încă 600 de hectare. A venit cu o sentințăde prin anul 1914, prin care dovedea că are 1200 de dramuri de teren, ceea ce nu înseamnă nicidecum 600 de hectare cât pretinde că ar avea. Tribunalul le-a dat o sentințăfavorabilă, care măobligăpe mine săîi pun în posesie. Decizia frizeazăabsurdul „, a spus Ion Sandu.
Același lucru este susținut și de avocatul Petre Grigore, cel care a reprezentat în proces Obștea Cozia-Priboiasa. El spune că la mijloc au fost interese mari, din partea unor oameni influenți ai județului care au dorit, cu orice mijloace, săpunămâna pe acest teren. „La proces, s-a invocat o hotărâre din 1914 unde apăreau 600 de drahme. O drahmăare în jur de 0,0036 de metri în unele părți ale țării, în timp ce în altele este apreciatăla 0,00316. Așadar, de la aceste valori până la cele 600 de hectare solicitate este diferențăuriașă, săfim serioși. Este foarte clar: unitatea de măsurăa fost greșit apreciatăși înțeleasă. Oricum, eu am făcut un recurs în anulare la decizia judecă torească de punere în posesie, și, mai mult, am făcut plângere la DIICOT și DNA împotriva judecă torilor care apar în acest proces”, ne-a declarat cunoscutul avocat.