Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Așa s-a că lit diktatura (parlamentară)

Aveam o țară minunată, dar nu știm ce săfacem cu ea. Iată. Decembrie 1989. Jos Ceaușescu. „Jos comunismul”. Toți românii erau fericiți. Începea o erănouăîn România. 1990 – 2007, dezamăgire. Mineriade, Ilici, Caritas, FSN, Brucan, țepe financiare, droguri, „stupid people”, prostituție, crimăorganizată, Îapul, manele, Jiji, ultrași, Steaua, „că pșunari”, prostituție fizică /morală/politică , CVT, Bivolaru, SOV, țepe, pedofili, Mutu, țepe, Băse, Golden Spriț, Îirieci, Patriciu, țepe, Irinel, țepe, parlamentari, milițieni, țepe, banii, băieți deștepți, țepe. Martie 2007. Oamenii lui Ceaușescu ne conduc și acum. 2,5 milioane de concetățeni au plecat/ fugit/ emigrat din România. Nebunia Continuă . Îara se aflăîn fața unui moment major în care trebuie puse bazele unei structuri politice sănătoase, precum cea care funcționeazăîn Uniunea Europeană . În acest moment nu mai funcționeazănimic din ceea ce s-a invocat în campania electoralădin 2004, iar unele partide sunt împreunăpentru că vor săîl pedepsească pe Traian Băsescu. Altele, pentru a-l susține. Locatarul de la Cotroceni a deranjat oamenii lui Ceaușescu care conduc România de azi. Este de necrezut ca șeful statului săfie judecat de o comisie Parlamentară condusăde Dan Voiculescu, dovedit de CNSAS că a făcut poliție politică . Suspendarea președintelui este o aberație. Dar, știind despre ce este  vorba în substrat și câți oameni se tem la ora actualăcă vor fi, cu adevărat, puși săaparăîn fața instanțelor, s-ar putea sa fie justificatăo astfel de retorsiune. S-ar putea săse fi format coaliția DNA-iștilor, care funcționeazătacit, indiferent de partidul în care se află. Aceasta este de fapt coloana vertebralăa reacțiilor enervante care au împărțit țara în două . Traian Băsescu nu a cerut ca vreun dosar săfie judecat, dar, chiar și dacă ar fi făcut așa ceva, nu a influențat actul de justiție început prin ceva. Și atunci, ce se invocă ? Cu toții suntem de acord că existăo stare de corupție aproape generalizatăla nivel de putere. Într-o astfel de situație, premierul Tăriceanu practică un balet discursiv și politic prin care de fapt a donat prerogativele puterii câtorva partide din Opoziție. El riscă sătransforme subiectul alegerilor pentru Parlamentul European într-o „a doua retragere din Irak”, punând, încă o dată, România într-o posturăpenibilăîn fața Uniunii Europene. Votul uninominal cerut de democrație trebuie săfacă obiectul unei consultări publice mai largi, care săse refere și la Parlamentul unicameral. Cetățenii ar trebui întrebați dacă opteazăpentru o republică prezidențialăsau una Parlamentară . Răspunsul la întrebări este absolut necesar pentru ca săse depășească etapa de tranziție ce a dus până acum numai la confuzii, tensiuni și conflicte în politică . Roata nesimțirii se învârte destabilizator. Parlamentul trece cu tăvălugul peste Constituție. Nu-i pasăde nimic și de nimeni. Cei mai contestați parlamentari, capii del tuti capo, au alcă tuit o comisie, chipurile de anchetă, pentru dărâmarea președintelui. Cine sunt cei din comisie? Președinte Felix Voiculescu, dușmanul declarat al lui Traian Băsescu. Cu redactarea documentelor s-a ocupat Norica Nicolai, alt dușman declarat al primului om din țară , iar ceilalți din comisie (care s-au ante-pronunțat pentru suspendare) sunt tot în tabăra dușmanilor declarați ai președintelui. Este clar că această comisie nu a putut fi imparțială, membri ei fiind în incompatibilitate cu poziția lor Față de președinte și în conflict de interese cu interesele lor personale. S-a încă lcat Constituția și s-a format o comisie de că lăi, de comisari staliniști, ce au dat verdictul de suspendare înainte de a avea capete de acuzare. În orice anchetă, anchetatul are dreptul la apărare, numai președintele nu are acest drept, pentru că nu poate fi audiat. Parlamentul sau această comisie nu-l pot audia. Din start i se refuzădreptul la apărare. Din acest motiv susțin că nu avem Parlament, avem dictatura Parlamentară . Se încalcă legea fundamentalăa țării, se încalcă și drepturile fundamentale ale omului. Parlamentarii nu mai reprezintăpe nimeni, se reprezintădoar pe ei. până unde va merge bășcă lia Față de poporul român, până unde va mai merge mascarada Parlamentară ? Existăprea multătensiune în ultima vreme! Scorurile din sondaje nu sunt conștientizate de mulți politicieni, ce par săfi orbit. Din câte se vede, s-a început o mare campanie de discreditare a președintelui, sperându-se că „încet-încet se face oțet”, adică i se vor smulge procentele de popularitate, așa, unul După altul. Ei, bine, realitatea aratăcă lucrurile stau exact pe dos. Chiar dacă aparent Traian Băsescu a mai pierdut niște procente, tot el are de câștigat. Lumea și-a dat seama de tentativa de manipulare la care este supusăde că tre mafia oligarho-securisto (chiar dacă văenervează, nu e un clișeu) și, într-o anumitămăsură, opinia publică e supăratăpe Traian Băsescu. Oamenii sunt nemulțumiți că președintele nu răspunde destul de vehement la atacurile concertate murdar asupra sa și sunt dezamăgiți. De aceea crește Gigi Becali în sufragii. Mulți sunt aceia care ar dori ca Președintele săfie mult mai dur când este atacat, precum Becali, care face cu ou și cu oțet pe toată lumea care se leagăde el. Deci, ăsta e marele efect. Procentele merg dinspre Băsescu spre Becali, nu spre PSD, PNL, PRM sau PC. Oricum, procentele transmutate, la apropiatele alegeri, merg tot spre Băsescu, chiar într-un prim tur, ca sănu mai vorbim de un al doilea. Sondajele reflectăîn primul rând o stare de spirit și nu intențiile de vot. La vot lumea, totuși, e mai cerebrală. PSD și PRM scad, PNG crește, PD și PNL aparent rămân neschimbate, PC-ul tot inexistent e, PLD începe săapară Concluzia este că cine va juca pentru Traian Băsescu, va câștiga și chiar dacă trofeul se va împărți între două -trei partide, tot merită!

Romeo Popescu