Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a lansat un avertisment extrem de dur cu privire la starea economiei naționale, susținând că țara se află foarte aproape de o criză majoră. Într-o analiză amplă publicată pe rețelele de socializare, oficialul BNR arată că problemele actuale nu vin doar dintr-o eventuală scădere a consumului, ci din dezechilibrele grave adunate în ultimul deceniu.
Principala cauză identificată este creșterea accelerată a datoriei publice și a deficitului bugetar, alimentată de un consum pe credit care stă să explodeze. În opinia reprezentantului BNR, riscul major nu constă într-o simplă stagnare temporară, ci într-o ajustare economică brutală, în condițiile în care românii au trăit mult peste posibilități în ultimii zece ani.
Miza PNRR și avertismentul direct pentru clasa politică
Una dintre cele mai urgente probleme semnalate este Planul Național de Redresare și Reziliență. România riscă să piardă miliarde de euro din fonduri europene dacă nu adoptă rapid reformele legislative amânate de ani de zile. Deoarece aceste sume au fost deja luate în calcul la construcția bugetară, pierderea lor ar aduce o presiune uriașă și ar înrăutăți rapid situația financiară a statului.
În timp ce riscurile economice cresc, clasa politică este criticată pentru că rămâne blocată în dispute și incapacitate de decizie. Mesajul transmis de oficialul BNR este sugestiv: mașina în care se află întreaga societate se îndreaptă cu viteză spre zid, iar lipsa de acțiune agravează situația în fiecare zi.
„Nu mai sunt bani. Deloc!” – Reacție dură la presiunile sindicale
Mesajul conține și o replică fermă adresată liderilor sindicali care pun presiune pentru noi majorări salariale în sectorul bugetar. Oficialul BNR subliniază că statul nu mai dispune de resurse financiare și respinge ferm ideea de a crește taxele și impozitele pentru a plăti salarii mai mari în sistemul public.
Deși deficitul bugetar a înregistrat o scădere în prima parte a anului, ajustarea s-a făcut aproape exclusiv prin majorări de taxe, o strategie care nu poate înlocui la nesfârșit reformele structurale. Indiferent de cine va prelua guvernarea, viitorul executiv va fi obligat să adopte măsuri fiscale dure și să oprească risipa din banii publici pentru a evita scenariul unei crize severe.