Vești proaste pentru vâlceni, în special pentru cei din Bălcești și Drăgășani: natalitatea și fertilitatea în scădere, sporul natural negativ în creștere galopantă. În traducere liberă, populația județului este bătrână, bolnavă și infertilă pe deasupra. Sporul natural al județului se agravează continuu din anul 1993, atât pe seama scăderii natalității cât mai ales pe seama creșterii mortalității generale. În județul nostru sunt teritorii cu situații grave: Bălcești și Drăgășani, care înregistrează o natalitate de aproximativ 5,5 % și o mortalitate de 14,5%, chiar dacă, conform medicului, un pahar de vin pe zi reduce mortalitatea prin prevenirea bolilor coronariene. Specialiștii susțin că vina aparține în egală măsură statului, prin scăderea nivelului de trai al populației și subfinanțarea sistemului sanitar, dar și populației, prin adoptarea unui stil de viață nesănătos.
Specialiștii în sănătatea publică au decretat: Vâlcea este un județ al pensionarilor, deci cu șianse reduse de regenerare a populației, plus că un sfert din cei care mai mișcă sunt infertili.
Structura populației pe grupe de vârstă arată un fenomen de îmbătrânire continuă, ponderea populației peste 65 ani a crescut de la 15,35 % în anul 2002 la 17,3 % în anul 2010, iar al populației de vârsta 0-14 ani a scăzut de la o pondere de 21,5 % în 2002 la o pondere de 14,1 % în 2010.
Natalitatea și fertilitatea generală își continuă tendința de agravare începută cu anul 2006: natalitatea scade de la 8,16 % în 2009 la 7,92 % în 2010, iar fertilitatea la 32,7 % în 2010. Două teritorii își păstrează și în prezent cele mai mici valori ale natalității: 5,5 % la Bălcești, și 5,8% la Drăgășani. Dacă fenomenul își păstrează acela și curs ca cel din ultimii 16 ani se estimează că în anul 2020 teritoriul Bălcești va avea o natalitate de 2,76% , teritoriul Drăgășani de 3,0 %, iar Horezu de 3,16 %. Chiar și teritoriul Brezoi, care are acum cel mai bun indicator, va avea în anul 2020 doar 7,64 %. Au existat în 2010 mai multe localități cu un indicator sub 4 % și doar 6 localități din județ cu valori peste 10 %.
Vâlcenii mor încet, dar sigur
Mortalitatea generală s-a agravat îngrijorător, anul trecut ajungând la 11,09 % față de anul precedent, existând și în prezent discrepanțe mari între teritoriile județului: 9,27 % în teritoriu Vâlcea și 14,5% în teritoriul Balcești. În cazul în care fenomenul își păstrează acela și curs ca cel din ultimii 16 ani, în anul 2020 teritoriul Bălcești va avea o mortalitate generală de 15,22 %. Specialiștii au descoperit și cauza: scăderea nivelului de trai și adoptarea unui stil de viață nociv.
Studiile străine confirmate de cele românești au demonstrat corelația strânsă între produsul intern brut/locuitor și o serie de indicatori ai stării de sănătate ai populației; speranța de viață la naștere, anii potențiali de viață pierduți înainte de 65 ani, mortalitatea infantilă etc.
Identificarea factorilor de risc pentru bolile cu evoluția cea mai nefavorabilă au demonstrat componenta decisivă a stilului de viață nociv: alimentație nesănătoasă, tutun, viață sedentară, abuz de alcool, stres, poluare etc.
18.400 de diabetici în 2020
Astfel, cu ajutorul actualului Guvern, dar și a mentalităților moștenite, vâlcenii sunt din ce în ce mai bolnavi și mai predispu și la… decese evitabile. Acestea dețin 25% din totalul deceselor înregistrate anul trecut, decese imputabile fie din cauza asistenței primare, dar și celei de specialitate sau serviciilor de urgență.
A crescut ponderea bolilor hipertensive, cerebrovasculare, a cancerului colorectal, de sân și de col uterin, cât și al  deceselor cauzate de boli ale aparatului cardiovascular, acestea deținând o pondere de 67, 2 %. A  scăzut în schimb ponderea  deceselor prin tumori de la 15,8 % în 2008 la 15,3 % în 2010.Anul trecut a crescut mortalitatea post infantilă (1- 4 ani), dar a scăzut ușor mortalitatea juvenilă (5-14 ani). Ponderea „deceselor evitabile” a rămas neschimbată: 25%  din totalul deceselor înregistrate.
Numărul bolnavilor de diabet a înregistrat o creștere alarmantă, cu 640% față de 1994, an considerat de referință. HTA a crescut cu 464%; cardiopatia ischemică cu 562%; boala ulceroasă cu 375 %; ciroza cu 351% ; bolnavii de cancer cu 213 % față  de 1994.
Dacă fenomenul își păstrează acela și curs ca cel din ultimii 16 ani, DSP estimează că în anul 2020 va avea în evidență aproximativ 18.400 bolnavi cu diabet zaharat, 69.000 bolnavi cu HTA, 38.500 bolnavi cu cardiopatie ischemică și 14.900 bolnavi cu ulcer. O evoluție specială a fost remarcată în teritoriul Horezu unde constant, în ultimii 4 ani analizați, s-a depistat o creștere alarmantă a bolilor respiratorii, valorile sunt cu peste 25% mai mari decât media județului.
DSP susține că din punct de vedere al calității serviciilor de sănătate oferite, unii indicatori relevă o organizare și funcționare deficitară a sectorului de asistență primară (în special ponderea mare a deceselor 0 – 1 an la domiciliu) dar și ponderea mare (20-25 % din total decese ) a deceselor „evitabile ” , decese imputabile fie asistenței primare dar și celei de specialitate sau serviciilor de urgență. Mortalitatea generală și morbiditatea generală în creștere nu pot fi imputate doar deficiențelor serviciilor de asistență medicală (preventive sau curative), existând o determinare plurifactorială a acestor fenomene, stilul de viață nesănătos și unii factori de mediu.
DANA NEDESCU