Parlamentul României a votat marți, 5 mai, demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, după adoptarea moțiunii de cenzură cu 281 de voturi, mult peste pragul necesar de 233. Odată cu această decizie, întregul Executiv a fost demis, la doar 11 luni de la învestire.
Moțiunea a fost inițiată de Partidul Social Democrat, în colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor, într-un context politic tensionat, după ce social-democrații își retrăseseră miniștrii din Guvern cu două săptămâni înainte.
Prin acest vot, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier din istoria recentă a României demis prin moțiune de cenzură, primul caz fiind cel al lui Emil Boc, în 2009.
Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul liberal, oferindu-i un ultimatum de 72 de ore pentru a demisiona. În lipsa unei demisii, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar coaliția formată în iunie 2025 s-a rupt oficial.
Ulterior, președintele Nicușor Dan a purtat consultări cu partidele parlamentare, iar interimatele la ministerele rămase vacante au fost asigurate de membri ai fostului Executiv.
Potrivit Constituției, Guvernul poate fi demis prin moțiune de cenzură votată de majoritatea parlamentarilor, însă nu există un termen clar pentru desemnarea unui nou premier. Următorul pas este ca șeful statului să convoace noi consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Nicușor Dan a transmis deja că va acționa rapid și că va discuta în primul rând cu partidele care au format fosta coaliție. Totodată, acesta a subliniat că România își va păstra direcția pro-occidentală și a exclus posibilitatea desemnării unui premier din partea AUR sau a unei variante precum Călin Georgescu.
Deși PSD și AUR au colaborat pentru depunerea moțiunii, liderii celor două formațiuni au evitat să confirme o posibilă alianță politică viitoare, descriind demersul drept unul „strict tehnic”. Totuși, contextul votului deschide o nouă etapă de incertitudine politică la nivel național.
România intră astfel într-o perioadă de negocieri intense pentru formarea unui nou guvern, în condițiile în care majoritatea parlamentară și viitoarea formulă de guvernare rămân, deocamdată, neclare.