Examenul de Bacalaureat nu înseamnă doar emoții, foi de examen și eseuri despre marii clasici ai literaturii române. În fiecare an, lucrările unor candidați oferă și momente memorabile, iar sesiunea din 2026 nu face excepție. Subiectele despre George Bacovia și Tudor Arghezi au stârnit imaginația unor absolvenți, care au lăsat în urmă adevărate „perle”.
La poezia lui Bacovia, un candidat a concluzionat fără ezitare că „Bacovia e înțepenit în sicriu”. Altul a descris atmosfera din „Plumb” astfel: „În cimitir toată lumea dormea, cosciugele, coroanele, iar mortului îi atârnau aripile.”
Un alt elev a încercat să explice mesajul poeziei într-o manieră originală: „Poetul stă acolo, nu-i place, dar s-a înțepenit și îl apără versurile.”
Nici Tudor Arghezi nu a fost ocolit de interpretările creative. Un candidat a scris că „Poietul lasă moștenire urmașilor o grămadă de poiezii mizerabile”, în timp ce altul a fost convins că „Arghezi se depresiona cu poezie tristă deoarece la modă se purta atunci stilul lui amărât. Arghezi e un trist că lumea gusta din tristeți și le citea pe nemâncate.”
Creativitatea a continuat și în privința ortografiei: „Na-re Teodor Arghiezi poezie veselă. Iel știe că totul ăi negativ. Mâine poate îi mai bine, poate nu, cine știe.”
Dincolo de zâmbetele pe care le provoacă, astfel de răspunsuri au devenit o tradiție neoficială a examenului de Bacalaureat. În fiecare vară, profesorii descoperă în lucrări formulări surprinzătoare, confuzii memorabile și explicații care demonstrează că imaginația unor candidați poate depăși orice barem de corectare.