„Cine controlează volumul banilor dintr-o țară este stăpânul absolut al industriei și comerțului și când vei realiza că întregul sistem este foarte ușor de controlat într-un fel sau altul de câțiva oameni din top, nu va fi nevoie săți se spunăcum perioadele de inflație și depresie apar.” – James A. Garfield
Suntem în pragul falimentului. Vina se știe a cui este și nu o mai discutăm. Trebuie găsite soluții, dar este prea târziu ca aceste soluții sănu ne usture, tare de tot. Creșterea galopantăa datoriei naționale, dezastrele ecologice de la Roșia Montană, distrugerea agriculturii autohtone, isteria gripei aviare, afacerile cu petrol, privatizările frauduloase din domeniul Electricității, autostrada Bechtel, toate se încadreazăperfect în stilul de acțiune al unor asasini economici. Se dezvăluie astfel cu o foarte mare claritate modul în care aceștia au acționat cu sprijinul unor personaje ușuratice din sfera politică , ce au trădat România, în schimbul acumulării unor averi personale și al obținerii unei temporare puteri politice. Guvernanții au luat drept răutate criticile specialiștilor de până acum. Dar este clar că guvernul a ajuns cu spatele la zid. Situația este atât de gravăîncât executivul ia în calcul, ca variantăde lucru, inacceptabilul: renunțarea la cota unică , adică la singura reușitărealăpentru economia românească din 2005 încoace. Renunțarea la proiectul politic ultim, în baza că ruia PD-L a câștigat cele mai multe dintre voturile clasei de mijloc. Guvernul este atât de disperat încât ia în calcul decizia care îl va pulveriza ca forțăde dreapta, credibilăși coerentă. Categoric se va impune mărirea cotei unice de impozitare și mărirea TVA, nu se poate altfel. Nu trebuie săne mai îmbătăm cu apărece. Ne-o cere imperios și FMI-ul. Vom fi în situația Greciei care a procedat ca și România. Scuzele unui guvern care a greșit nu mai contează. Va trebui strânsăcureaua la maximum ca sănu ne prăbușim, dar nu cu acest guvern care și-a pierdut încrederea. Poate și cei care susțineau acest guvern vor înțelege că nu se mai poate. O săajungem în situația când nici Dumnezeu nu mai poate face nimic. Anii 30, curbele de sacrificiu, se pare că nu ne vor ocoli. Categoric istoria va condamna pe cei care au greșit, dar acest lucru nu mai încă lzește pe nimeni. De la Iliescu până la Băsescu, toți sunt vinovați. Nu știu dacă simt bine, dar am impresia că grecii au făcut lobby și presiuni la FMI ca aceștia săcearăcreșterea fiscalității în România pentru atragerea capitalurilor străine din România spre Grecia. Nu este o practică neobișnuită. Cine are memorie își mai aduce aminte de lobby-ul făcut de armatorii greci (Katounis etc.) pe lângă PSD, prin generalul grec Grylakis (membru de onoare al acestui partid românesc), pentru desființarea flotei comerciale naționale care făcea concurențăgrecilor. FMI și Banca Mondialăau contribuit deja la creșterea tensiunilor în rândul populației: majorarea TVA la 25% este echivalentăcu o dictaturăeconomică . Primele efecte sunt o severăinflație, scă derea salariilor, creșterea prețurilor, falimente în lanț, șomaj masiv. Și convulsii sociale. România a devenit una din cele mai sărace regiuni din UE. Ungaria se pregătește pentru preluarea euroregiunilor cu etnici maghiari. Inclusiv cu partide neonaziste, paramilitare. Mass-media maghiarăs-a infiltrat în Ardeal și îndoctrineazăpopulația. SRI monitorizeazăatent fenomenul, dar politicienilor români nu le pasă. UDMR încurajeazănoua stare de fapt. România a fost obligatăsăsuspende plățile realizate din bugetul de stat, iar salariile s-au prăbușit cu 41 de procente. Un milion de muncitori au rămas fără slujbe. Populația sărăcită, fără a-și putea asigura traiul de zi cu zi, a fost aruncatăîn confuzie, iar frustrarea a ajuns la maximum. Sistemul bancar român a fost demontat de strategiile masonice ale Băncii Mondiale. Pe fondul acestor tensiuni, se va cere independența pe criterii etnice și nu este exclus un război civil. Statul român nu are resursele necesare redresării și ceea ce poate face omul de rând este săse aprovizioneze din timp, pentru că resursa cea mai de valoare nu va fi euro, aurul sau alt metal, ci mâncarea. Asta va fi în curând, deocamdatămai funcționeazăeconomia fiind pusăla aparate, pentru că e în moarte clinică . Nu vreau săfiu un profet mincinos, dar, în curând, va fi oprit aparatul numit FMI și țara va intra în haos. „Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naționalănu ne-am propus săscoatem țara din criza economică , pentru că nu se poate acest lucru. Criza e globalăși România depinde de ceea ce se întâmplăla nivel global. Nu existănicio țară care săse extragăsingurădin criză. Îările ori ies toate, ori nu iese niciuna. Chiar și țările care au o mai mică eroziune a PIB generatăde crizăau scă dere, nimeni nu crește”, a afirmat Băsescu în discursul rostit în Luduș, în fața unor reprezentanți ai autorităților locale, ai oamenilor de afaceri și a unor agricultori. Se profileazăcă nimic nu mai este de făcut, aproape nimic nu mai este de oferit. toată averea țării a fost vândută, dată, aproape, gratis. Mai mult dăruită, pentru comisioane neimpozitate, ca săle fie bine celor din guvernele anterioare, să-și mărească averile. Cine trage la răspundere pe cei în mandatul că rora industria, agricultura, totul a fost distrus, voit, pentru ca străinii săcumpere la prețuri derizorii munca noastrăde o viață, averea poporului, identitatea țării, moștenirea adevărată, pentru care am suferit în timpul lui Ceaușescu, în anii cincinalurilor în 4 ani și jumate. Și, de ce? Pentru a avea copiii noștri ce moșteni: o țară fără datorii, o țară frumoasă, bogată, distrusăde guvernanți. Este momentul în care clasa politică este obligatăsă repare greșelile, erorile și fraudele din ultimii 20 de ani, de care se face direct vinovată. Consecințele mitei electorale și a furtului din averea statului trebuie îndreptate, în al doisprezecelea ceas. Sigur, ce s-a furat e bun furat, din păcate, dar readucerea economiei pe drumul corect este încă posibilă.