România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește povara reală a facturilor la energie electrică, potrivit unei analize publicate de Asociația Energia Inteligentă.
Deși, la prima vedere, prețul energiei electrice din România este sub media europeană, realitatea este diferită atunci când se ia în calcul puterea de cumpărare. Concret, românii ajung să plătească mai mult decât consumatorii din state precum Germania sau Olanda, raportat la veniturile pe care le au.
Potrivit analizei, prețul nominal al energiei electrice în România este cu aproximativ 21% mai mic decât media UE. Cu toate acestea, raportarea la puterea de cumpărare (PPP) arată că povara reală este cu circa 15% mai mare decât media europeană.
Specialiștii explică această discrepanță prin nivelul redus al veniturilor din România, care face ca aceeași factură, exprimată în euro, să fie mult mai greu de suportat de către populație. Astfel, diferența nu este generată de o taxă anume sau de un tarif singular, ci de ansamblul factorilor economici care influențează veniturile și consumul.
Un alt element important îl reprezintă structura pieței energetice. Deși România beneficiază de surse de producție relativ ieftine, precum hidroenergia și energia nucleară, în perioadele dificile prețurile sunt influențate de surse mai costisitoare, cum ar fi gazul sau cărbunele. În plus, interconectarea cu piețele europene face ca fluctuațiile externe să se resimtă rapid și pe plan intern.
Costurile ridicate sunt amplificate și de particularitățile rețelei de distribuție. România are un consum de energie mai redus pe cap de locuitor, iar infrastructura, extinsă inclusiv în zone rurale slab populate, implică cheltuieli mari care sunt împărțite la un volum mai mic de energie distribuită.
Analiza mai arată că și tarifele de transport ale energiei electrice sunt ridicate raportat la puterea de cumpărare, ceea ce contribuie la poziționarea României pe primul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere.
În opinia experților, reducerea facturilor ar putea fi posibilă prin măsuri precum creșterea consumului eficient de energie, modernizarea și digitalizarea rețelelor, precum și politici fiscale mai bine țintite. Totodată, pe termen lung, creșterea veniturilor populației rămâne un factor esențial pentru diminuarea presiunii asupra consumatorilor.
Astfel, paradoxul „energie mai ieftină pe hârtie, dar mai scumpă în realitate” continuă să afecteze majoritatea gospodăriilor din România.