Nouă luni fără dreptate în cazul studentului ucis la Brașov. România unde dosarele se blochează când sunt implicați „ai sistemului”.
Nouă luni de așteptare, nouă luni de tăcere. Familia unui tânăr de 21 de ani, student olimpic la Automatică și Calculatoare, așteaptă de aproape un an ca justiția să facă lumină după tragedia din Poiana Brașov. În loc de soluții, primește doar amânări.
Pe 30 noiembrie 2024, Andrei Șerban Ionescu și prietena lui încercau să ocolească un maldăr de zăpadă pe carosabil. În acel moment, mașina condusă de Vlad Roșca, polițist la IPJ Iași, i-a lovit. Tânărul a murit pe loc, iar prietena lui a ajuns în spital cu răni grave. Testele au arătat că șoferul era beat criță – 1,7 g/l alcool pur în sânge.
Deși inițial a fost arestat, polițistul este acum liber, iar ancheta trenează. Expertiza tehnică auto, esențială pentru stabilirea circumstanțelor accidentului, nu este gata nici după nouă luni. Părinții victimei s-au oferit chiar să plătească din buzunar expertiza, dar dosarul rămâne blocat.
FACIAS cere explicații publice de la Parchet, IGPR și Institutul Național de Expertize Criminalistice. Însă până acum, singura reacție a autorităților este… tăcerea.
O practică generală: amânările interminabile care ucid încrederea
Din păcate, nu e doar un caz izolat la Brașov. În România, ori de câte ori în dosare apar polițiști, magistrați, funcționari publici sau oameni cu conexiuni, investigațiile devin maratoane birocratice fără final. Expertizele întârzie, termenele se amână, probele „se pierd”, iar dosarele zac în sertare.
De la accidente mortale la cazuri de corupție, scenariul este mereu același: dacă ești „om simplu”, justiția e rapidă și aspră; dacă ești „din sistem”, dosarul se blochează și timpul devine scut de protecție.
Cazul lui Andrei Șerban Ionescu este doar o oglindă a unui fenomen mai amplu: o justiție selectivă, care iartă pe unii și zdrobește pe alții. O justiție care pare să lucreze nu pentru cetățeni, ci pentru a proteja propria castă.
Și până când aceste practici nu vor fi schimbate, românii vor continua să creadă – pe bună dreptate – că în România nu toți sunt egali în fața legii.