În urma unei hotărâri a Curții Constituționale
RĂSTURNARE DE SITUAÎIE. Instituțiile deconcentate ale statului au intrat din nou în blocaj, toate funcționeazăîn virtutea inerției, fără echipa de conducere. Numirile pe posturi făcute de Guvernul Boc 2 au fost declarate ilegale de că tre Curtea Constituționalăa României (CCR). Începând de ieri, șefii puși în funcții de PD-L nu mai au drept de semnătură, conform deciziei CCR, iar foștii directori numiți de Guvernul Tăriceanu ar trebui săse reîntoarcă la birou. Nici situația prefecților și subprefecților nu este clară, în județul Vâlcea, unul dintre prefecți ocupând, așadar, potrivit deciziei Curții, postul ilegal, Conform aceleiași hotărâri, toate actele emise de instituțiile statului, de la apariția celebrei Ordonanțe 37 și până în prezent, sunt nule. Actualul Guvern Boc IV are la dispoziție 45 de zile pentru găsirea unei soluții salvatoare, până atunci, însă , premierul Emil Boc și-a sfătuit directorii săintre în concedii medicale.
Curtea Constituționalăa României a decis, în data de 3 decembrie 2009, că Ordonanța 105, în baza că reia s-a făcut numirea pe funcții a directorilor PD-L, este neconsituțională. Decizia CCR a fost publicatăîn Monitorul Oficial, în data de 14 ianuarie. Prin această ordonanță, PD-L a scă pat de oamenii PSD din teritoriu, odatăcu ieșirea acestui partid din alianța guvernamentală, în octombrie 2009. Actul normativ a avut, de asemenea, drept scop săînlocuiască Ordonanța 37 a primului Guvern Boc, declaratăneconstituționalăprin care erau scoși din funcție liberalii din perioada guvernării Tăriceanu, până la finele anului 2008. Drept urmare, cele două ordonanțe de urgențăcare modificau Legea funcționarului public devin caduce deoarece au fost declarate neconstituționale. Astfel, din punct de vedere juridic, se constatăfaptul că directorii de deconcentrate numiți de Executivul Tăriceanu au fost înlocuiți abuziv și ar trebui repuși în funcție. Dacă Emil Boc nu găsește rapid o soluție legală, conform deciziei Curții, șefia deconcentratelor revine de drept directorilor numiți de cabinetul Tăriceanu. Premierului îi va fi foarte în condițiile în care Executivul nu mai poate emite o ordonanțăde urgențăpentru noile numiri. Potrivit principiilor constituționale, nu se pot emite două ordonanțe care săaibăacelași conținut. Guvernul a fost deja mustrat de judecă torii Curții pentru că a emis două ordonanțe (37 și 103) care prevedeau același lucru: schimbarea din post a unor funcționari.
Salvați de concediul medical
Pentru evitarea dezastrului, începând de azi, directorii PD-L vor întra în concedii medicale, unul câte unul, până la găsirea unei soluții legale, încă rcând și mai mult cheltuielile CAS. În timp ce bugetarii sunt dați afarăpe capete, actualul guvern aruncă miliarde de lei pe concediile medicale ale directorilor PSD, PNL, dați afarăilegal și mai nou și pe concediile medicale ale pedeliștilor.
CAS Vâlcea a plătit în cursul anului trecut 100 miliarde lei vechi și mai are o restanțăpeste 4 miliarde lei vechi pentru plata a 2.200 de cereri, atât din sectorul bugetar cât și privat. până în luna iulie a anului trecut, peste 40.000 vâlceni au beneficiat de concedii fără plată, cu 400 la sutămai mult decât în aceeași perioadă a anului 2008. Spre exemplu, un director poate primi pe perioada concediului medical peste 40 milioane lei vechi, uneori chiar mai mult, iar în prezent Guvernul Boc a permis intrarea în concedii medicale a trei, patru rânduri de directori, câte trei, patru din fiecare instituție deconcentrată. Unii au câștigat în instanțăși au fost încadrați, ajungându-se ca pentru același post săfie plătite două persoane sau poate chiar dublu dacă -i punem în ecuație și pe adjuncți, cum este cazul CAS Vâlcea, care are 5 directori. Subprefectul Burlănescu ocupăfuncția ilegal
La Prefectura Vâlcea lucrurile sunt la fel de complicate, unul dintre prefecți ocupând ilegal această funcție, este vorba de Marius Burlănescu, iar prefectul Petre Ungureanu și subprefctul Doru Ioan Filip sunt și acum interimari chiar dacă au trecut cinci luni de zile de la marea schimbare a prefectului Remus Grigorescu.
Subprefectul Ioan Filip a definit foarte exact statutul actualei conduceri a Prefecturii Vâlcea: ,,Și eu și domnul Ungureanu avem prelungire la prelungire. Trebuia sădăm concursul la începutul lunii noiembrie, dar am fost informat, telefonic, că nu se mai ține. Am primit în schimb, în data de 30 decembrie, o decizie de prelungire a interimarului”. Prefectul Petre Ungureanu nu a participat la întrunire, dar a trimis un comunicat de presă în care și-a specificat statutul.
,,Referitor la întrebarea pusăîn conferința de presă de azi de la Instituția Prefectului privind interimatul prefectului Petre Ungureanu, văcomunic următoarele:
– La data de 1 octombrie 2009, Guvernul României a adoptat Hotărârea Nr.1.144, privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcției publice de prefect al județului Vâlcea de că tre domnul Ungureanu Petre. Hotărârea prevede că domnul Ungureanu Petre exercită, cu caracter temporar, funcția publică de prefect al județului Vâlcea până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului.
Hotărârea a fost publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I,Nr.651/2.X.2009.
Stabilirea datei concursului este la latitudinea Guvernului României, iar până în acest moment nu s-a primit niciun fel de comunicare în acest sens.”.
Dacă cei doi au intrat în legalitate prin intrarea în categoria înalților funcționari publici, subprefectul Adrian Burlănescu ocupăilegal postul de subprefect. Tânărul subprefect nu a făcut cursurile INA, cursuri necesare pentru obținerea statutului de înalt funcționar public. Dacă pentru salvarea celorlalți doi, Guvernul Boc ar putea găsi o soluție, pentru Burlănescu nu existănicio șansăde salvare, pentru că INA a fost desființat anul trecut.
În acest caz, conducerea PD-L Vâlcea va fi obligatăsănominalizeze o altăpersoană, una care are cursurile INA sau un mandat plin de parlamentar”, a precizat reprezentantul guvernului în teritoriu.
Deocamdată, se vehiculeazădouă variante: modificarea structurii de organizare a deconcentratelor și schimbarea Legii funcționarului public, printr-un proiect de lege adoptat de urgențăîn Parlament. Rămâne de văzut dacă actualul guvern se va încadra în timpul prevăzut de CCR.
Decizia Curții
Redăm câteva pasaje din hotărârea Curții Constituționale cu privire la aspectele mai sus subliniate: „DECIZIA Nr.1.629 din 3 decembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.1-5 și 26, art.III, art.IV, art.V, art.VIII și anexa nr.1 din Ordonanța de urgențăa Guvernului nr.105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centralăși locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local Publicatăîn Monitorul Oficial nr.28 din 14.01.2010 ( ) Prin Decizia nr.1.257 din 7 octombrie 2009, mai sus menționată, Curtea Constituționalăa constatat că prin Ordonanța de urgențăa Guvernului nr.37/2009, aprobatăprin lege de că tre Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încă lcă rii prevederilor art.115 alin.(6) din Constituție. În esență, Curtea a reținut, în acest sens, că „prin reglementările sale, Ordonanța de urgențăa Guvernului nr.37/2009 „afectează” statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr.188/1999, republicată, cu modifică rile și completările ulterioare, adoptatăde Parlament în conformitate cu prevederile art.73 alin.(3) lit.j) din Legea fundamentală, potrivit că rora statutul funcționarilor publici se reglementeazăprin lege organică ” și că „prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încă lcând, astfel, dispozițiile art.115 alin.(6) din Constituție.” De asemenea, cu același prilej, Curtea a analizat ordonanța de urgențăîn ansamblul său și sub aspectul noii concepții pe care o consacrăîn domeniul administrației publice,” referitoare la desființarea funcțiilor publice, a funcțiilor publice specifice și a posturilor încadrate în regim contractual, care conferăcalitatea de conducă tor al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și adjuncții acestuia și instituirea, corelativ, a funcției de „director coordonator al serviciului public deconcentrat”, persoanănumită, în urma câștigării unui concurs anume organizat, prin „act administrativ” al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea că ruia funcționeazăserviciul public deconcentrat respectiv și care își exercităfuncțiile în baza unui „contract de management” încheiat cu ordonatorul principal de credite, pe o perioadă de maximum 4 ani, contract asimilat „contractului individual de muncă „. Curtea a conchis că „această construcție juridică deficitarăși confuzăridică problema statutului juridic al „directorului coordonator” și a naturii juridice a „contractului de management””.