Istoria în paragină
Pentru că fondurile alocate de autorități pentru restaurare sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvârșire, numeroase biserici-monument riscă sădispară. Deși existăo legislație a protejării și conservării patrimoniului, începând cu Legea Patrimoniului nr. 58/1974 și terminând cu ultimele măsuri legislative în domeniu, respectiv Legea 422/2004, administrarea Patrimoniului Național Cultural este greoaie și ineficientă.
Numeroase biserici din lemn, și nu numai, vechi de sute de ani, de o valoare inestimabilă, sunt sortite unei morți lente, dar sigure. Bisericile noastre zac în descompunere, atacate de umezeală, igrasie, ciuperci sau șoareci. Dacă regimul comunist i-a prigonit pe slujitorii bisericii, a demolat lăcașuri de cult și i-a persecutat pe creștini, După 1989, marii dușmani ai monumentelor au fost intemperiile și ignoranța autorităților.
Câinenii de Vâlcea = Voronețul Moldovei
Străvechea vatrăa Câinenilor este atestatădocumentar pentru prima datăde hrisovul domnesc din 28 martie 1415, din care reiese că Voievodul Micea cel Bătrân dăruiește „vama de la Genune spre administrarea Mănăstirii Cozia…” Așa începe povestea comunei Câineni. În această localitate, aflatăla granița de nord a județului, am ajuns datorităoamenilor care trăiesc acolo și care în mai multe rânduri ne-au cerut să-i ajutăm sărezolve problemele legate de cele două biserici monument-istoric aflate în paragină. În comuna Câineni sunt, de altfel, șase biserici, două în satul Câinenii Mici, două în Greblești și câte una în Câinenii Mari și Robești. Doar biserica din Greblești este ceva mai nouă, fiind construităîn secolul trecut, celelalte fiind foarte vechi, datând din secolele XVIII- XIX. Autorii Monografiei comunei Câineni, N. Daneș și M. Pătrașcu, spun în această carte că , dintre cele patru biserici – monumente istorice, trei au o valoare inestimabilădatorităfaptului că sunt pictate și la exterior, caracteristică rar întâlnităla bisericile din Îara Românească . Acestea sunt cele două biserici din Câinenii Mici, biserica veche din Greblești și biserica din Robești. În timpul unei vizite făcute cu ani în urmă, Episcopul Calinic al Argeșului a scris pe Sfânta Evanghelie de la biserica „Sfinții Voievozi” din Câinenii Mici (biserica parohială): „Am găsit la Câineni Voronețul Moldovei”. Într-adevăr, asemănarea valorică a acestor biserici cu cele din nordul Moldovei nu este deloc exagerată.
Bisericile cu hramul ” Sfinții Voievozi ” și ” Sfântul Ierarh Nicolae „din Câinenii Mici au fost ridicate la un interval de 74 de ani una de alta. Bisericile sunt construite din piatrăși că rămidăcu câte o turlă, în stilul architectonic bizantin – brâncovenesc, cu picturăinterioarăși exterioară.
Biserică transformatăîn închisoare pentru prizonierii de război
Cea mai veche dintre cele două este biserica-filială, biserica cimitir, care, în ultimii ani, datorităstării avansate de degradare se folosește numai pentru oficierea slujbelor de înmormântare. O istorie amplăa celor două biserici din Câinenii Mici nu există, dar din câte am putut săaflăm de la părintele paroh Laurențiu Ceaușu, se pare că Biserica ” Sfântul Nicolae ” a fost zidităcu cheltuiala jupânului Nicolae Petru ajutat și de alții, la 2 august 1733. Zugrăvelile interioare au fost făcute de că tre „Ionițăzugrav” care le-a terminat în anul 1758. Cele exterioare au fost realizate în anul 1846 cu cheltuiala lui Neagoe Moțoc și a soției acestuia, Sânziana, care sunt zugrăviți pe zidul exterior din partea de sud a lăcașului. În timpul ocupației germane din primul război mondial biserica a fost transformatăla început în închisoare pentru prizonieri, apoi în dormitor cu paturi suprapuse pentru soldați. Aceștia au stricat dușumelele și au afumat pictura, iar partea de jos a bisericii au folosit-o ca grajd pentru cai. În anul 1976 biserica a fost reparatăși dăruităcu cele necesare prin contribuția enoriașilor.
Biserica parohială”Sf. Voievozi” din Câineni Mici s-a terminat de zidit în anul 1807 iar pictura a fost finalizatăla 2 august 1808. Zidirea are mai mulți ctitori, cel mai important fiind un anume jupân Frangu, boier de pe vremuri, iar zugrăvirea s-a făcut cu cheltuiala lui Costandin Daneș. Biserica se aseamănăfoarte mult ca arhitecturăși picturăcu biserica-filialăcare, în mod sigur, a servit drept model, cu diferența că biserica parohialăeste mult mai înaltă. Ambele biserici au picturi exterioare foarte bogate și expresive, ceea ce le-a asigurat un însemnat plus de valoare. Mulți dintre enoriași, nemulțumiți de faptul că cele două biserici sunt la un pas de distrugere, dau vina pe fostul preot paroh, Gheorghe Tarcă u, ieșit la pensie anul trecut. ” Nu știm ce a făcut cu banii. Ori chiar nu a primit, așa cum zice el, ori cine știe…Da’bisericile cad pe noi. Ați văzut ? Se mai țin în schelele alea. Păi nu e păcat ? Alții fac biserici noi, iar noi nu suntem în stare săle menținem pe-astea care le avem „, ne-au spus mai mulți localnici, adunați săvadăcu ce scopuri am venit în zonă. Din declarațiile actualului primar, Ion Nicolae, se pare că lucrările de reabilitare și restaurare au început cu mai bine de 10 în urmă. Rezultate nu existănici până la această dată. De atunci și până astăzi cele două biserici se aflăînconjurate de schele. ” Au venit anul trecut, prin toamnă, două echipe de muncitori. Nici măcar nu au vrut săvorbească cu noi. M-am dus împreunăcu viceprimarul și i-am întrebat ce e cu ei, ce vor săfacă . Ne-au spus că au fost trimiși de la București ca sărenoveze biserica. E vorba de biserica filială, cea veche cu cimitir. Și ce credeți că au făcut ? În loc săse apuce de jos, așa cum cred eu că este normal, de la subzidire, ei au refăcut turla. Adică au îngreunat și mai mult biserica „, ne-a declarat primarul Ion Nicolae.
Cele două biserici sunt monumente istorice și se aflăîn custodia Ministerului Culturii și Cultelor care ar trebui săse îngrijească de ele prin ordonatorul lui de credite – Oficiul Național pentru Monumentele Istorice (ONMI). Oficiul Național al Monumentelor Istorice este o instituție publică , cu personalitate juridică , aflatăîn subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, finanțatădin venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat. O.N.M.I. are foarte multe atribuții, printre care: gestioneazăfondurile destinate cercetării și expertizării, în vederea proiectării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și de punere în valoare a monumentelor istorice; fundamentează, în conformitate cu normele privind creditarea, necesarul de credite; propune prioritățile și evalueazădocumentațiile prezentate de persoanele de drept privat în vederea obținerii de credite fără dobândă, cu dobândăredusăsau cu dobânda pieței pentru efectuarea de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute; verifică și propune spre avizare documentațiile tehnico-economice pentru lucrările contractate. O.N.M.I. a asigurat dirigentarea și decontarea lucrărilor de execuție pentru obiectivele din Planul Național de Restaurare, obiectivele cofinanțate sau finanțate de că tre terți (Organisme ale Administrației Publice Locale, Inspecția de Stat în Construcții). Tot acest Oficiu a asigurat administrarea contractelor de execuție finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor prin împrumutul contractat cu Banca Mondială, efectuând recepțiile lucrărilor de execuție. Deci, Oficiul Național al Monumentelor Istorice, această instituție publică este singura responsabilăde starea monumentelor istorice, ea taie și spânzurăcând vine vorba de bani, proiecte și multe altele.
Bani aruncați pe apa Sâmbetei sau lucrări fantomă?
Și întorcându-ne la bisericuțele noastre care sunt la un pas de dezastru, am aflat că până în prezent au fost făcute o mulțime de decontări pentru așa-zise lucrări realizate. Nimeni nu știe însă cine le-a evaluat, cine le-a recepționat, cât s-a decontat, că ci totul este „via București „, acolo se joacă soarta acestor monumente. Fostul preot paroh, părintele Gheorghe Tarcă u a aflat de unele dintre aceste decontări și, ca urmare, restauratorul șef, un anume Mircea Baciu de la S. C. Pegasus S.R.L., i-a cerut sănu spunălucrătorilor săi valoarea acestora. De ce ? Vălăsăm pe dumneavoastrăsăintuiți. Curioși săvedem cam despre ce sume este vorba, am intrat pe site-ul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și iatăce am aflat. Programul Național de Restaurarecuprinde toate lucrările de cercetare, conservare, protejare și restaurare efectuate asupra monumentelor istorice. Cele două biserici din Câineni apar pe lista programului de restaurare începând din anul 2007, că ci în 2006, la poziția 133 apare biserica ” Sfinții Voievozi ” dar nu-i este alocatănici o sumă. Ne întrebăm : oare de ce a mai fost cuprinsăîn programul de restaurare dacă nu i s-a dat nici un ban?
În 2007 se schimbălucrurile. La poziția 168 apare Biserica ” Sfinții Voievozi ” din Câineni, 1807, pictură1846. Pentru reactualizare PT+DE 1999 se alocă o datăsuma de 10.000,00 lei și încă o dată50.000,00 lei. Trecem la cea de-a doua biserică , ” Sfântul Nicolae „, care, aflatăla poziția 173, pentru reactualizare PT 1999 și sistematizare verticalăprimește 26.000,00 lei. Precizăm că județul Vâlcea apare cu o sumăalocatăpentru restaurarea monumentelor istorice pe anul 2007 de 1.115.374,86 lei.
Trecem la 2008, când cele două biserici apar din nou pe lista programului național de restaurare, la pozițiile 152 și 157. Biserica ” Sfinții Voievozi ” pentru restaurarea muralăar fi primit, conform înscrisurilor oficiale, 100.000,00 lei, iar pentru biserica ” Sfântul Nicolae ” a existat un protocol între Oficiul Național pentru Monumentele Istorice și Inspectoratul de Stat în Construcții, fără săfie trecutăînsă nici o sumăde bani. Se pare, totuși, că a primit un miliard de lei vechi, conform celor declarate de preotul paroh, bani cu care s-ar fi executat subzidirea acesteia și centura. În ceea ce privește pictura murală, se pare că nu a fost vorba de restaurare, așa cum scrie pe lista cu pricina, ci doar de o cercetare care va ajuta la proiect. Despre ce proiect este vorba, atâta timp cât din 1998 cele două lucrări au fost prinse în programul de restaurare, iar avizul pentru începerea lucrărilor la ” Sfinții Voievozi ” a fost eliberat în același an ? Nu i se pare nimănui că toate astea sunt cusute cu ațăalbă. Ca sănu mai spunem, că în urma restaurării turlei, la biserica ” Sfinții Voievozi ” aceasta a devenit din cilindrică -prismatică , ținând cont că orice modifică ri ale arhitecturii sau picturii originale sunt interzise. Așadar, ce s-a întâmplat la Cîineni ? Cei care au hotărât că trebuie făcute anumite modifică ri fie nu cunosc legislația monumentelor istorice, fie și-au băgat în buzunare niște bani nemunciți, care le-au venit pe nespusămasă, doar pentru că au desenat o altăfigurăgeometrică . Cine ar trebui săse sesizeze ? Episcopia Râmnicului, Direcția pentru Cultură ? Sau poate, ambele ?
În loc de epilog
De ce ne mai întrebăm oare ? Biserici aflate într-o stare avansatăde degradare existăprin tot județul, iar noi o săle aducem în atenția opiniei publice. Ce s-a făcut pentru ele ? Mai nimic. Principalele lăcașuri de cult cu care se mândrește Episcopia Râmnicului nu sunt aceste bisericuțe care stau săcadăpeste enoriași, multe dintre ele monumente istorice aflate pe lista A a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ci mănăstirile care aduc sume mari de bani în vistieria prea-umilelor fețe bisericești. Acum câțiva ani, P.S. Gherasim, Episcopul Râmnicului l-a sfătuit, părintește, pe preotul Tarcă u săfacă și el rost de bani și materiale, dacă vrea să-și renoveze bisericile. Omul a făcut și el ce-a putut: 1.800 de lei de la Mânăstirea Frăsinei și 1000 de lei de la Mircea Ureche, bani cu care a fost cumpăratătablă, 33.100 de lei de la Obștea de Moșneni Câinenii Mici pentru lemn plus manopera de prelucrare, 15.000 de lei de la enoriași cu care s-au cumpărat tablăși lemn de stejar pentru că priori și, în fine, Mânăstirea Turnu a făcut ușile și a asigurat uscarea materialului lemnos. Lucrările se văd, preotul Tarcă u s-a transformat în contabil și a ținut o evidențăstrictăa tuturor banilor care i-a primit și a cheltuieilor făcute.
Ar fi cazul, ca După atâția ani, instituțiile abilitate săse autosesizeze și sătreacă la un control amănunțit al modului în care au fost cheltuiți banii alocați până în prezent de Ministerul Culturii și Cultelor prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice pentru restaurarea bisericilor din Câinenii Mici. Nimeni nu este atât de naiv săcreadăcă la cele două lăcașuri de cult s-a lucrat continuu timp de 10 ani ! Ne întrebăm cum se poate ca în România de După ’89 săaparăbiserici noi, ca ciupercile După ploaie, iar cele vechi de sute de ani săfie lăsate în paragină. Miliarde de lei, bani proveniți de la contribuabilii români, au fost tocați prin tot felul de firme fantomă, care au câștigat licitații măsluite, pentru restaurarea monumentelor istorice. Bani aruncați pe apa sâmbetei, lucrări făcute de mântuială, că doar statul român este o vacă tocmai bunăde muls.