O poziție comună a președinților curților de apel din România pune presiune pentru clarificarea informațiilor privind o presupusă întâlnire între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, prim-ministru demis. Magistrații consideră că nu este suficientă ignorarea sau minimalizarea informațiilor apărute în spațiul public și cer explicații privind circumstanțele exacte ale întâlnirii.
Miza depășește însă existența unei simple întâlniri. Potrivit comunicatului semnat de șefii curților de apel, problema este legată de aparența de imparțialitate și de încrederea publicului în deciziile Curții Constituționale.
Președinții instanțelor susțin că independența justiției nu presupune doar lipsa unei influențe externe, ci și eliminarea situațiilor care pot genera „îndoieli legitime”. În acest context, transparența este considerată o condiție esențială pentru păstrarea încrederii în actul de justiție.
Patru întrebări la care se cer răspunsuri
Comunicatul formulează concret aspectele care ar trebui lămurite.
În primul rând, dacă întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc. Apoi, în ce cadru s-a desfășurat și de ce a fost aleasă pentru discuție chiar biroul președintelui Senatului.
În cele din urmă, președinții curților de apel cer să fie cunoscute scopul întâlnirii și temele discutate.
Solicitarea vine în condițiile în care, potrivit comunicatului, persoanele implicate în presupusa întâlnire ar avea interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Un precedent care complică situația
Magistrații readuc în atenție episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.
Chiar dacă la acel moment Administrația Prezidențială a negat existența unor presiuni, instituția a considerat inadmisibilă inclusiv apariția unei suspiciuni publice privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Președinții curților de apel consideră că standardul de atunci este valabil și astăzi.
CCR, în centrul unei probleme de încredere publică
Semnatarii comunicatului atrag atenția că aceleași reguli de independență, imparțialitate și transparență trebuie să funcționeze și în cazul jurisdicției constituționale.
Mai mult, aceștia invocă jurisprudența CEDO referitoare la interesul public privind întâlnirile judecătorilor unei curți constituționale, în situații în care existau suspiciuni legate de contacte cu oameni politici interesați de cauze aflate în examinare.
În opinia președinților curților de apel, lipsa de transparență în astfel de situații poate afecta nu doar imaginea unei persoane, ci chiar percepția asupra corectitudinii și neutralității deciziilor Curții Constituționale.
Printre semnatarii comunicatului se află și Mihai-Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești. Documentul este semnat de președinții curților de apel din întreaga țară, ceea ce conferă poziției o dimensiune instituțională mult mai largă decât o simplă reacție individuală.
Mesajul transmis este, în esență, că într-o chestiune care privește chiar instituția însărcinată să vegheze la respectarea Constituției, aparența de imparțialitate contează la fel de mult ca absența unei influențe efective.
Iar pentru eliminarea suspiciunilor, președinții curților de apel cer un lucru simplu: explicații publice și complete.