Opt femei au fost primite în rândul monahiilor la Mănăstirea Moreni, județul Vaslui, într-o ceremonie care, deși urmează tipicul ortodox, a fost percepută de mulți ca fiind neobișnuită sau chiar dură. Ritualul tunderii în monahism, oficiat de Episcopul Ignatie al Hușilor, a fost filmat, iar imaginile – în care tinerele apar întinse la pământ cu fața în jos – au provocat reacții intense în spațiul public.
Criticii au catalogat scenele drept umilitoare, în timp ce oficialii Arhiepiscopiei Hușilor au venit cu explicații: este vorba despre o rânduială tradițională, cu adânci rădăcini spirituale, care nu are nimic degradant. Din contră, este un gest simbolic al renunțării la viața lumească și al unei noi vieți în slujba credinței.
Potrivit Ziarului de Iași, ceremonia a inclus tăierea unei șuvițe de păr – semn al lepădării de sine, îmbrăcarea în veșmintele monahale și prosternerea în formă de cruce. Fiecare detaliu are o semnificație: culionul semnifică curăția sufletului, paramanul simbolizează ascultarea totală, iar centura – lupta împotriva ispitelor.
Deși tunderea în monahism nu este considerată o Sfântă Taină, ea este privită drept un moment de cotitură în viața unei persoane, în care aceasta depune trei voturi esențiale: ascultare, sărăcie și feciorie. Momentul prosternării – interpretat de unii ca fiind umilitor – este, de fapt, un simbol al jertfei și al dăruirii totale față de Dumnezeu.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, prin reprezentanții săi, susține caracterul firesc și profund spiritual al acestei slujbe. Cu toate acestea, dezbaterea rămâne aprinsă: cât de pregătit mai este omul modern să accepte ritualuri cu o astfel de încărcătură simbolică și vizuală?