România este încă departe de momentul în care ar putea adopta moneda euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că țara noastră nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile necesare pentru intrarea în zona euro.
Declarația a fost făcută în cadrul prezentării celui mai recent Raport asupra inflației al BNR. Potrivit lui Isărescu, discuția despre o dată concretă pentru trecerea la euro este prematură atât timp cât România nu reușește să își corecteze dezechilibrele fiscale.
Una dintre principalele condiții este reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Guvernatorul BNR consideră că de aici depind și alte probleme ale economiei, inclusiv deficitul extern și presiunile inflaționiste.
„Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a spus Mugur Isărescu.
De ce nu poate fi stabilită acum o dată pentru adoptarea euro
România și-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană trecerea la moneda euro după îndeplinirea condițiilor necesare. Spre deosebire de statele care au negociat o excepție, România nu are un statut care să îi permită să păstreze moneda națională pe termen nelimitat.
Problema este însă momentul în care acest obiectiv poate deveni realist.
Isărescu a explicat că nu este suficient ca România să atingă pentru scurt timp indicatorii ceruți. Stabilitatea trebuie menținută, inclusiv pe durata participării la mecanismul cursurilor de schimb, etapă care precede adoptarea euro.
În acest context, guvernatorul BNR a avertizat că România trebuie să evite soluțiile temporare prin care indicatorii sunt aduși artificial în limitele necesare, pentru ca ulterior să fie din nou depășite.
Un alt punct criticat de Isărescu este instabilitatea politicii fiscale și modificările repetate ale taxelor. El a făcut referire inclusiv la schimbările de TVA din ultimii ani, considerând că o economie care își modifică frecvent regulile fiscale are dificultăți în a oferi predictibilitatea necesară unui asemenea proces.
Euro nu înseamnă doar schimbarea leului
Adoptarea monedei europene ar presupune mult mai mult decât înlocuirea bancnotelor și monedelor aflate în circulație.
Potrivit guvernatorului BNR, procesul ar avea consecințe asupra întregii societăți și ar necesita implicarea Guvernului și Parlamentului, nu doar a Băncii Naționale.
BNR are deja experiența unor pregătiri anterioare. Isărescu a amintit că, până în 2018, banca centrală a avut un adevărat mecanism de lucru dedicat pregătirii trecerii la euro. La un moment dat, discuțiile ajunseseră inclusiv la aspecte logistice privind introducerea și distribuirea numerarului euro în România.
Procesul a fost însă abandonat după schimbarea priorităților interne și europene.
„Oricum, după alegerile din 2028”
Întrebat cât timp ar mai putea dura până la adoptarea euro, Mugur Isărescu nu a avansat un termen exact.
Mesajul său este însă clar: România mai are nevoie de mai mulți ani pentru a-și pune finanțele publice în ordine.
„Probabil că câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie. Deci, oricum, după alegerile din 2028”, a declarat guvernatorul BNR.
Înainte de a vorbi despre un termen de aderare la zona euro, autoritățile trebuie să rezolve problema deficitului și să demonstreze că pot păstra stabilitatea economică pe termen lung.
Isărescu consideră că România ar trebui să înceapă printr-o decizie politică asumată și prin stabilirea unui calendar realist, cu angajamente ferme din partea Parlamentului.
BNR, spune guvernatorul, este pregătită să reia rolul pe care l-a avut în pregătirea acestui proces, însă momentul adoptării euro va depinde în primul rând de capacitatea României de a-și pune economia în ordine.
Concluzia lui Mugur Isărescu este una fără echivoc: euro rămâne obiectivul României, dar nu este un obiectiv pentru viitorul imediat.