Un moment rar, cu puternică încărcătură istorică și spirituală, a avut loc la Mănăstirea Cozia, unde osemintele a două figuri emblematice ale istoriei românești au fost deshumate în cadrul lucrărilor de restaurare. Este vorba despre rămășițele pământești ale voievodului Mircea cel Bătrân și ale Monahiei Teofana, cunoscută în viața laică drept Teodora Cantacuzino, mama lui Mihai Viteazul.
Intervenția arheologică are ca scop clarificarea originii și a legăturilor genealogice ale celor doi reprezentanți ai elitei medievale românești. Fragmentele osoase au fost prelevate și trimise către mai multe laboratoare din străinătate, unde vor fi supuse unor analize ADN complexe, menite să aducă date științifice acolo unde istoria a lăsat loc de interpretări.
Deshumarea a avut loc la aproximativ 100 de ani de la precedenta intervenție de acest tip. Evenimentul s-a desfășurat cu respectarea tradiției bisericești, preoții mănăstirii săvârșind slujba de Trisaghion și rostind rugăciuni pentru odihna sufletelor celor doi voievozi ai istoriei românești.
Potrivit specialiștilor implicați în proiect, rezultatele analizelor sunt așteptate spre finalul lunii februarie sau începutul lunii martie și ar putea aduce informații decisive despre descendența și caracteristicile biologice ale acestora.
Cercetările de la Cozia nu sunt un caz izolat. În urmă cu câțiva ani, un demers similar a fost realizat la Curtea de Argeș, unde Mormântul 10 din Biserica Domnească a fost deschis după aproape șapte secole. Se presupunea că acolo s-ar afla Vlaicu Vodă, însă testele ADN efectuate în laboratoare din Miami, Cluj și Coreea de Sud au infirmat această ipoteză.
Analizele au arătat că persoana înhumată era un bărbat decedat în jurul vârstei de 40 de ani, în perioada 1340–1350, cu trăsături fizice specifice Europei de Sud și de confesiune catolică, ceea ce a exclus identificarea sa cu voievodul Vlaicu Vodă.
Astfel de investigații deschid un nou capitol în cercetarea istoriei medievale românești, unde arheologia și genetica se întâlnesc pentru a separa mitul de realitate și pentru a rescrie, pe baze științifice, pagini esențiale din trecutul României.
