Banul, ochiul dracului, pentru starețul mănăstirii Cozia și pentru consilierul administrativ bisericesc
Intrarea într-o mânăstire ortodoxăreprezintă, în ochii credincioșilor, unul dintre cele mai puternice angajamente luate în fața lui Dumnezeu. că lugării trebuie să-și lase în urmăviața de până atunci și săse dedice în întregime credinței. Mulți dintre monahi ajung, După anii petrecuți în chilii, săfie unși preoți, ca o recompensămeritatăpentru viața curatădusăpână în acel moment. Din păcate, în unele cazuri, intrarea la mânăstire a devenit și o metodăprin care se pot ocoli regulamentele referitoare la dobândirea harului preoției. această cale presupune ca aspirantul la statutul de cleric săstea câteva luni la mânăstire, unde este trecut cu mare vitezăprin toate rangurile că lugărești. La final, starețul redacteazăun raport favorabil în care-i propune episcopului din zona respectivăsă-l ungăpreot pe că lugărul făcut „la fără frecvență”.
Acuzați: Vartolomeu Andronie, exarhul mănăstirilor vâlcene și Constantin Matei, mâna dreaptăa Prea Sfințitului Gherasim
Unul dintre jurnaliști a pretins că este un om de afaceri prosper, dar vrea săurmeze cariera de preot, la dorința mamei sale. Deoarece nu avea studiile teologice necesare, jurnalistul a afirmat că este dispus săplătească pentru a primi harul preoției. Colegii ziariști au luat legatura cu consilierul Constantin Matei, de la Episcopia Râmnicului, în a că rei subordine se pare că se aflăși mănăstirea Cozia și care este omul de încredere al Prea Sfințitului Gherasim, episcop de Râmnic. Preotul Constantin Matei a acceptat săintermedieze intrarea reporterului la mănăstire, deși nu-l văzuse decât de două ori în viațăși nu verificase dacă este, într-adevăr, ceea ce pretinde. El a fost momit cu o sticlăde wiskey, pe care a refuzat-o însă . După mai multe discuții avute cu părintele exarh Vartolomeu Andronie, starețul mănăstirii Cozia, ziaristul a rămas în mănăstire pentru a se pregăti duhovnicește pentru calea pe care avea săo urmeze. În tot acest timp, jurnalistul a aflat foarte multe amănunte despre viața monahilor, care nu pare chiar atât de sfântăprecum o cred cei din afara zidurilor bisericii.
„Totul a fost prezentat trunchiat nu pot fi acuzat de absolut nimic”
Am dorit săavem și un punct de vedere al Episcopiei Râmnicului și ne-am fi bucurat săputem sta de vorbăcu însuși episcopul Râmnicului, Gherasim Cristea. La telefon nu ne-a răspuns decât preotul Ion Predescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei care ne-a declarat: „până la ora actualănu existăîncă un punct de vedere oficial pe care săvi-l pot prezenta. Am înțeles că se lucreazăîncă la un comunicat de presă . Numai atunci văpot spune ceva”.
Am luat legătura și cu preotul incriminat, Constantin Matei care ne-a declarat: „Totul a fost prezentat trunchiat. Respectiva persoanăs-a prezentat la mine în birou, de două ori, spunându-mi că dorește săintre ca preot în mănăstire. Așa cum era și normal, l-am îndrumat că tre exarhul mănăstirilor din Vâlcea, arhimandritul Vartolomeu Andronie. Se pare că acesta chiar fusese la mănăstire, unde în lipsa preotului stareț, a stat de vorbăcu un alt părinte monah, care i-a spus săvinăsădiscute cu mine. M-am bucurat când am auzit că dorește săintre preot în mănăstire, pentru că la noi în județ este crizăde astfel de preoți. L-am sunat pe părintele exarh și i-am spus că va veni un tânăr care dorește săfie ajutat săintre în mănăstire. De restul, nu m-a interesat. A încercat să-mi dea tot felul de „mici atenții”, dar, de fiecare dată, l-am invitat săpărăsească biroul. Ce s-a întâmplat la mănăstire, nu știu. Oricum, din câte se poate vedea, aceasta este o încercare de a împroșca cu noroi în Biserică , ca și instituție și nu neapărat în slujitorii acesteia. Cine citește cu atenție articolul, vede că nu pot fi acuzat de absolut nimic”.
Regulamentele că lugărești și excepțiile
Dacă cele surprinse de jurnaliștii de la România Liberăsunt întru-totul adevărate, iar realitatea celor întâmplate nu este prezentată”trunchiat”, atunci mai marii Episcopiei Râmnicului ar trebui săse gândească la zilele ce vor urma. Dacă această poveste ar fi continuat probabil că am fi asistat la o serie de încă lcă ri ale canoanelor bisericești, nu primele, de altfel, în istoria BOR.
În ceea ce privește modul cum o persoanăpoate ajunge că lugăr, Statutul Bisericii Ortodoxe Române prevede clar că nu se poate ajunge monah mai devreme de trei ani din momentul în care se intrăla mănăstire. „Tunderea în monahism se face, cu aprobarea chiriarhului (a starețului – n.r.), După cel puțin trei ani de cercetare canonică și viețuire în mănăstire.” Același document îi lasătotuși starețului o portițăde scă pare. „Derogarea de la această regulăo poate decide numai chiriarhul, din motive misionare urgente.” Statutul BOR nu explică la acest capitol care sunt acele motive urgente. De asemenea, în documentul de bazăal Bisericii se aratăcă „mănăstirea este o comunitate de că lugări sau că lugărițe care s-au hotărât în mod liber să-și ducă viața în înfrânare, sărăcie de bunăvoie și ascultare”.
pixwell_single_like(); ?>


















Lasă un comentariu