AUSTERITATE. Mecanicul din fruntea Ministerului Sănătății, Cseke Attila, a venit cu o nouă bombă: spitalele sunt obligate să respecte un număr stas de pacienți, chiar dacă românii care ajung la urgență sunt la un pas de moarte. Ministrul consideră că românii abuzează de serviciile medicale și se internează fără motiv în unitățile medicale. Drept urmare a decis reducerea cheltuielilor și a internărilor, astfel norocoșii care ajung totuși pe un pat de spital sunt obligați să-și cumpere până și pansamentul, pentru că ministrul Cseke a alocat lunar doar 20 metri de tifon la 80 de pacienți.
Reforma lui Cseke l-a scos din sărite pe medicul chirurg Constantin Ploscaru atât de rău încât acesta a declarat că pedeliștii îi întrec în nesimțire pe comuniști. ,,Ce se întâmplă acum în spitalele din România nu s-a întâmplat nici pe vremea comuniștilor. Trebuie să ne îmbolnăvim programat. Secția de chirurgie este cea mai importantă secție a Spitalului județean, are 90 de paturi, dar uneori sunt dublate din cauza urgențelor. Zilele trecute ne-a venit o circulară prin care ni se spune că trebuie să diminuăm drastic numărul de internări, ca și cum urgențele le programăm. Dacă ești urgență nu vii, pentru că nu te încadrezi în urgențele programate în luna respectivă. Nu este posibil să impui în anul 2011 câți bolnavi trebuie să se îmbolnăvească, trebuie să ne îmbolnăvim la metru pătrat, la metru cub… Să vedem cum ne vor măsura. După restructurarea spitalelor, făcută de actualii guvernanți, am ajuns sapă de lemn și este rușinos că 12-20 metri de tifon sunt alocați pentru 80 de pacienți, care trebuie pansați. Bolnavii sunt obligați să-și cumpere tot, de la leucoplast la substanțe dezinfectante. Dezastrul a atins cote alarmante, iar rușinea cote paroxistice”, a precizat chirurgul Constantin Ploscaru. Coma și hemoragia continuă, pașapoarte pentru internarea în spital Începând cu data de 1 iunie, internările în spitale trebuiau făcute în baza unor criterii impuse de CNSAS, stabilite de normele la contractul cadru privind acordarea asistenței medicale în 2011-2012, dar respinse de Ministerul Sănătății. Conform proiectului publicat pe site-ul respectivei instituții, internarea în spital este condiționată de pierderea subită a cunoștinței, a vederii sau auzului, puls și tensiune anormale, febra persistentă câteva zile, de peste 38 de grade, hemoragie continuă și deshidratare severă sunt printre criteriile restrictive care permit internările, potrivit documentului publicat de CNAS. Ministrul Sănătății s-a declarat împotriva acestor criterii, considerându-le nerealiste și imposibil de aplicat. „Criteriile propuse sunt subiective, iar dacă propunerea ar trebui pusă în aplicare se va îngreuna modul de desfășurare a actului medical în spitale. Decizia Ministerului Sănătății este aceea că nu vor aproba aceste criterii propuse de  CNAS. Ordinul MS din 2007 prevede opt criterii de internare pentru pacienții de urgență, iar sistemul funcționează foarte bine după acestea. Nu văd de ce să modificăm aceste reguli. De ce un bolnav cu febra 38 să aștepte trei sau cinci zile până când să fie internat? Cred că medicul este cel care trebuie să decidă dacă este un caz de urgență sau nu”, spunea Cseke Attila cu o lună de zile în urmă. Românii se internează din lipsă de ocupație La doar câteva zile, același ministru a revenit cu o declarație șocantă conform căreia internările în spital sunt un sport național pentru bolnavii din România. ,,Åtiți că în România este sport național internarea în spitale? Suntem pe locul 2 în Europa la numărul de internări”, a declarat ministrul Sănătății. Ministrul a precizat că 90% din pacienții internați  în cele 67 de spitale desființate puteau fi tratați lejer  în ambulatoriu: „La 31 martie, cu o zi înainte de a nu mai fi finanțate aceste spitale, în 35 dintre cele 67 de spitale nu mai erau pacienți, aceștia erau redistribuiți, externați sau transferați. Åi vă mai dau o cifră, știu că o să supăr. 90% dintre pacienții din aceste spitale au fost lăsați să plece acasă, pentru că nu mai aveau nevoie de îngrijiri medicale. Ce fel de îngrijiri medicale aveam la aceste spitale, dacă numai 10% aveau nevoie în continuare de îngrijiri medicale?”, a precizat ministrul Sănătății. În timp ce ministrul stă cu ochii pe bolnavii care finanțează din propriile venituri spitalele, managerii unităților medicale se pregătesc să anunțe falimentul, chiar dacă Ministerul a anunțat o rectificare bugetară la începutul sau mijlocul lunii august, în urma căreia Sănătatea ar putea să beneficieze de o rectificare pozitivă, suma cerută fiind de 4,4 miliarde de lei. Medicii nu trebuie să se bucure pre tare, ministrul a anunțat că mare parte din sumă va fi folosită pentru achiziționarea a 1.500 de mijloace de transport la serviciile de Ambulanță și SMURD, tifonul, leucoplastul, perfuziile sau alte materiale sanitare vor fi cumpărate tot de bolnavi. DANA NEDESCU