Furturile de produse alimentare s-au înmulțit alarmant în România, iar comercianții spun că fenomenul a scăpat de sub control. În numai un an, firmele de pază au raportat o dublare a cazurilor, iar poliția a înregistrat peste 15.000 de plângeri oficiale.
În tot mai multe magazine, alimentele de bază – de la salam și cașcaval, până la dulciuri – sunt protejate acum cu dispozitive anti-furt similare celor folosite în magazinele de haine. Dacă aceste sigilii nu sunt dezactivate la casă, pornesc alarme sonore.
Magazinele sunt supravegheate permanent de camere video montate la fiecare colț, iar în unele locuri clienții nu pot achita cumpărăturile până când toate produsele din coș nu sunt scanate și înregistrate pe bandă.
Metode ingenioase de furt
Specialiștii din retail spun că hoții își perfecționează tehnicile de la o zi la alta. Printre cele mai des întâlnite metode se numără:
- ascunderea baxurilor de apă, suc sau bere, lăsate intenționat sub coș și împinse discret la ieșire;
- înlocuirea ambalajelor unor produse mai scumpe cu altele mai ieftine;
- decuparea codurilor de bare și lipirea lor pe alte articole, pentru a plăti mai puțin la casă.
Mulți dintre cei care fură nu acționează singuri, ci în grupuri bine organizate. În timp ce o persoană trece cu produsele, alți complici distrag atenția angajaților.
Tehnologie împotriva hoților
Pentru a combate fenomenul, firmele de securitate utilizează softuri capabile să detecteze comportamente suspecte chiar înainte ca furtul să fie comis. Aceste sisteme inteligente pot recunoaște mișcări neobișnuite, priviri insistente sau tentative de ascundere a produselor.
Comercianții recunosc că investițiile în sisteme de securitate au crescut considerabil, dar consideră că acestea sunt singura soluție pentru a reduce pierderile.
Fenomen în creștere
Potrivit datelor oficiale, doar în 2024 au fost înregistrate peste 15.000 de furturi în magazinele alimentare. Anul acesta, tendința este de creștere, cu peste 100% față de perioada precedentă.
Furturile nu afectează doar marile lanțuri comerciale, ci și magazinele mici și mijlocii, care se văd obligate să implementeze măsuri similare pentru a-și proteja marfa.