Viitorul premier al României a prezentat programul de guvernare democrat-liberal
SUSÎINERE. Democrat liberalul Theodor Stolojan s-a aflat într-o vizităzilele trecute în județul Vâlcea, pentru a susține candidații partidului la alegerile uninominale care vor avea loc la finele acestei luni. Prima oprire a politicianului a fost în municipiul Drăgășani, unde, însoțit de echipa democrat-liberalăa mers, preț de câteva zeci de minute pe strada principalădin municipiu, în uralele susținătorilor social-democrați. A urmat apoi o întâlnire cu cetățenii din orașul Băbeni, unde Stolojan a fost primit de zeci de simpatizanți. Vizita în județul nostru s-a încheiat cu o ultimăoprire a omului politic în Rm. Vâlcea. Aici, acesta a făcut o oprire la noul sens giratoriu (fosta Piața Rușilor), programând, de asemenea, o întâlnire și cu cetățenii din cartierul Ostroveni. A urmat, apoi, o vizităla piața Ostrovoni, piața Nord, precum și la stadionul municipal. În cele din urmă, Theodor Stolojan s-a întâlnit cu reprezentanții mass-media locale în cadrul unei conferințe de presă , organizatăla Primăria Rm. Vâlcea. Una dintre cele mai importante teme de discuții abordate de social-democrat la întâlnirea cu jurnaliștii vâlceni a fost cea legatăde programul de guvernare al PD-L, care, susține Stolojan, a fost elaborat având un alt mod de abordare, bazat pe un management responsabil, participativ și eficient. În esență, programul integreazăașteptările populației și propune noi soluții, fundamentate economic și social, realist etapizate și bugetate pentru a transforma România într-o țară modernă, aptăsăofere poporului său condiții de viațăla standarde europene.
OLIVIA PÎRVU CÎRCIU
Stolojan: PD-L va învinge criza, cu calm, încredere și inteligență
” Reporter: Domnule Stolojan, o întrebare care stăîn mintea multor oameni, și răspunsul este foarte important: ce este criza asta internaționalăcare a lovit și România?
” Theodor Stolojan: Criza a apărut întâi ca o crizăFinanciară care s-a declanșat în Statele Unite, După care sistemul global nu a făcut decât s-o propage în întreaga lume și cu acest prilej s-au scos la luminăși slăbiciunile altor sisteme, nu numai a celui din SUA și, în final, această crizăFinanciară internaționalăeste determinatăde încă lcarea grosolanăa principiilor economiei de piață.
” Reporter: Da, dar criza aceasta a lovit țări capitaliste și chiar în țările capitaliste, de exemplu, foarte multălume spune că s-a terminat, ne-am lămurit! Mircea Geoanăvine și spune că ăsta este sensul victoriei lui Obama în America, s-a întors roata și vine iar socialismul, statul
” Theodor Stolojan: Domnul Geoanăvisează . El visează din nou capitalismul acela de stat pe care l-au devalizat în vremea guvernării PSD: dacă văamintiți falimentul Bancorex, falimentul Băncii Agricole, vinderea pe criterii dintr-acestea netransparente a multor întreprinderi de stat Deci asta visează din nou dl Geoană! Cert, realitatea este însă una singură: au fost încă lcate principiile economiei de piațăși acum trebuie sărevenim la principiile economiei de piață. De exemplu, nu este admisibil ca o întreagăgamăde operațiuni financiare complexe sănu fie supuse reglementarii și supervizării de că tre autoritățile statului – fie ca acestea se numesc bănci centrale, fie alte autorități.
” Reporter: Așadar, sunteți de acord cu intervenția statului în situații tulburi, în vremuri tulburi ca acestea?
” Theodor Stolojan: În sensul supravegherii, reglementării unor procese care au deviat de la ceea ce era normal. Și eu pot săvădau un exemplu foarte simplu: un principiu al economiei de piațălibere este că , dacă -ți asumi un risc mare, te aștepți poate la un beneficiu mare dar te poți aștepta și la un eșec mare și pentru care trebuie săai responsabilitatea.
” Reporter: Mai este totuși o întrebare – dacă totuși statul trebuie săintervină, naționalizăm?
” Theodor Stolojan: Nu este neapărat nevoie.
” Reporter: Americanii au naționalizat
” Theodor Stolojan: Americanii au naționalizat pentru că sistemul financiar din America, dar și din alte părți, a permis săaparăniște giganți financiari, cum spun americanii, „too big to fail”, deci erau atât de mari încât la un moment dat că derea unuia dintre aceștia putea săproducă o deranjare extraordinar de mare a întregului sistem.
” Reporter: Dar nu este aceasta legea pieței? Cine greșește, cine riscă și pierde cade!
” Theodor Stolojan: Da, dar aici ne întoarcem la sistemul financiar, care are o particularitate: trebuie săfurnizeze două bunuri publice fundamentale pentru dezvoltarea orică rei economii. Primul bun public este să asigure un sistem de plăți funcțional. Imaginați-văce s-ar întâmpla dacă dvs. ar trebui săvăduceți săfaceți de fiecare datăplățile cu teschereaua de bani
” Reporter: Nu s-a întâmplat asta pe vremea când erați prim-ministru, când lumea umbla cu valiza de bani?
” Theodor Stolojan: Așa era și aduceți-văaminte ce nebunie era atunci!
” Stolojan: PD-L va învinge criza, cu calm, încredere și inteligență.
” Reporter: Ce ați făcut atunci?
„ Theodor Stolojan: În vremea când eu eram prim ministru greutățile erau duble Față de acum. De ce? Pentru că , pe de o parte, noi nu aveam sistemul economiei de piațăci atunci transformam sistemele pe care le-am avut în fostă economie socialistă, de comandă, deci transformă m sistemele săle facem sisteme ale economiei de piațăși pe de altăparte ne confruntă m cu o întreagăindustrie, cu marile întreprinderi foste socialiste, multe înființate fără o raționalitate economică și care trebuiau transformate, restructurate pentru a deveni întreprinderi competitive într-o economie de piațăși care a fost, sigur, proces făcut cu mari pierderi.
” Reporter: Ați rezistat atunci, ați scos economia, așa cum era ea, ruginită, la liman. Acum ați rezistat?
” Theodor Stolojan: Categoric, pentru că situația acum este grea, dar este departe de a fi atât de grea cât a fost în perioada respectivă.
” Reporter: Cum nu este grea, stați puțin: 500 muncitori la Oltchim, 400 la Azomureș, 450 la Fabrica de avioane Craiova Asta într-o zi! Se adunămii și mii de șomeri pe săptămână, zeci și zeci de falimente pe săptămână
” Theodor Stolojan: Așa este, dar atunci aveam milioane de șomeri. Aveam milioane de oameni care dintr-o datănu că nu mai aveau un loc de muncă , dar nici măcar perspectivă, pentru că pur și simplu erau combinate care se închideau. Și aș vrea sărevin puțin: sistemul financiar mai trebuie săfurnizeze un bun public fundamental, fără de care lucrurile nu merg în dezvoltare: și anume stabilitatea piețelor financiare. Pentru că altfel investițiile devin speculative, nu investiții productive, și atunci revin la întrebarea dvs. Sigur că ne așteaptăvremuri grele, deja lucrurile merg mult mai repede decât ne așteptăm dar asta nu înseamnăcă nu putem gestiona acest lucru. Deja discuțiile în România au alunecat de-o manierăincorectă. Stați, domnule, noi am creat niște sisteme în România cu care atacă m problema șomajului, nu mai suntem ca în ’90 – 91, acum avem un fond de șomaj, acum știm ce înseamnăreconversia muncitorilor.
” Reporter: Existăo contradicție în ce spuneți Spuneți că totuși nu mai suntem atât de nepregătiți, de vulnerabili cum eram în ’92, când erați prim ministru, pe de altăparte, observăm că economia n-a fost bine pregătităpentru șocul din ultimele trei-patru săptămâni.
” Theodor Stolojan: Acum nu mai avem așa de mult problema sistemelor, deși încă multe lucruri cu statul de drept, în schimb economia este vulnerabilă. De ce? Pentru că în ultimii patru ani de zile, un guvern, o guvernare care a avut resurse cum n-a avut niciun alt guvern în trecut, a reușit săfacă doar 5 km de autostradă. În schimb, dezvoltarea s-a produs foarte mult pe datorie.
” Reporter: În ultimii patru ani sau doi ani, ca săfie clar!
” Theodor Stolojan: Este vorba despre toți cei patru ani de guvernare.
” Reporter: Erați și dvs. la guvernare. Vorbim de perioada în care și PD-L în care sunteți astăzi era la guvernare
” Theodor Stolojan: Așa este, dar primul ministru Tăriceanu nu a dorit săaloce resursele necesare, de exemplu pentru programul național de autostrăzi. Nu a dorit, pur și simplu. Și atunci, nu au putut progresa. Ulterior însă , ultimii doi ani au fost și mai răi! În ce sens: o guvernare proastă, ce a făcut? A risipit pur și simplu resursele! În loc săconstituim o rezervă, mai ales când deja începuserăsemnalele, dl Tăriceanu, de fapt, ce făcea? Pentru el, criza nici nu exista. El sfătuia românii sămeargăsăcumpere imobile în America.
” Reporter: Bun, dar vorbea de creștere economică . Și am avut-o, aici avea dreptate, nu?
” Theodor Stolojan: Da, dar cum? În mare măsurăfăcutăpe o creștere a datoriei externe, mult mai rapid decât creșterea PIB. Produsul Intern Brut a crescut de două ori în acești patru ani, datoria externăa crescut de trei ori și ceea ce este mai grav și a creat o vulnerabilitate economiei românești a fost că , în cadrul datoriei externe, datoria pe termen scurt a crescut de șase ori.
” Reporter: Nu e omenesc, nu e normal? Mai ales în România, unde oamenii au stat 50 de ani în lipsuri, au adunat o foame în ei extraordinară Acum nu este normal săconsume, săse împrumute să-și ia frigider, plasmă, săse ducă și ei în vacanță, în sfârșit, măcar pânăîn Bulgaria ? Nu-i normal săconsume – și de unde săconsume dacă nu împrumuți bani?
” Theodor Stolojan: Da, dar una este consumul neproductiv și alta este consumul productiv. De exemplu, existăo regulăde aur în economie, și anume – consumul tău zilnic săți-l asiguri din venituri curente, nu împrumutându-te. Or, în România unele bănci pur și simplu, legal dar imoral, au presat pentru a forța împrumuturi pentru vacanță, pentru necesități curente, care săfie garantate cu locuințele.
” Reporter: Asta este o socotealăla îndemâna oricui – nu poți săte întinzi mai mult decât îți este plapuma. Dar dumneavoastrăveți putea opri genul acesta de promovare agresivăa creditului?
” Theodor Stolojan: Nu trebuie să-l oprim noi! Pentru că pur și simplu modelul de afaceri pe care l-au urmat băncile în România, în sensul că băncile din România se împrumutau masiv la băncile-mamădin Austria, din Franța, se va schimba. De ce? Pentru că băncile-mamădin Franța sau din Austria au ele însele probleme, s-a restrâns creditarea, a crescut costul ei și vor da mai puține resurse la băncile din România. Deci creditul se restrânge indiferent de ce facem noi. Problema pe care o avem este cum facem sănu avem o că dere masivăde intrări de capital în România.
” Reporter: Cum facem, pentru că avem deja prognoze care spun că intrările de capital în 2009 vor fi mai mici
„ Theodor Stolojan: Aici, noi cel puțin, Partidul Democrat Liberal, am venit cu un program anticrizăîn care am spus următorul lucru: care este prima problemăde care ne vom izbi? Lipsa locurilor de muncă . Se vor întoarce românii din Spania, din Italia și atunci trebuie săstimulăm investițiile pentru că prin investiții creăm locuri de muncă .
” Reporter: Ce înseamnăîn cazul acesta investiții, că aici deja am primit pumni în Față , trebuie săjudecă m concret. Ce spuneți dvs. unui șomer care era la locul lui de muncă și credea că o sărămânăacolo acum două -trei luni și a fost dat afarăbrusc de la fabrică , de la combinat, de la întreprindere Sau un mic întreprinzător care făcea săzicem mobilăși rămâne cu ea pe stoc. Ce le spuneți lor?
” Theodor Stolojan: Acestui șomer putem să-i spunem următorul lucru: săaibăîncredere că existăun sistem de șomaj, deci nu rămâne fără niciun venit.
” Reporter: Bun, dar poate omul vrea sămuncească !
” Theodor Stolojan: Omul poate vrea sămuncească , dar deocamdatănu are unde, și atunci noi am venit și am spus așa: vom scuti profitul reinvestit de impozite.
” Reporter: Cu ce îl ajutăpe el asta?
„ Theodor Stolojan: Îl ajutăpentru că toate firmele acum nu vor mai plăti 16 % impozit pe profit dacă -l reinvestesc și vor că uta noi oportunități de investiții pe care le vor face – investii, vor crea locuri de muncă .
” Reporter: Bun, dar dvs. vreți săcâștigați alegerile și aveți nevoie de sprijin politic. Sprijinul politic n-o săvinăspre dvs. dacă nu dovediți că aveți un mecanism de creare de locuri de muncă .
” Theodor Stolojan: Crearea de locuri de muncă se face prin investiții și atunci am spus: pentru sectorul privat creăm acest stimulent care este foarte puternic, deci de a nu impozita profitul reinvestit. Pentru sectorul public dăm prioritate unor mari lucrări de investiții publice cum sunt infrastructura în transporturi, în că ile ferate, în porturi dar și în mediu și în infrastructura rurală. Vor fi foarte multe proiecte pe care le finanțăm nu numai cu resurse din bugetul țării, dar și cu resurse de la Uniunea Europeană. În aceste condiții, pentru România este inadmisibil sămai rămânăașa cum s-a întâmplat acum, codașa absorbției fondurilor europene!