Deşi la sfârşitul anului trecut m-am arătat sceptic privind trendul ascendent al economiei şi politicii ţării în 2013, tradiţia străbună de a ne menţine optimişti cu privire la viitor, mă mai încearcă, încă. După un 2012 ameninţat de apocalipsă şi după o mare perioadă de criză care ne-a adus mai pe toţi în pragul sărăciei, vreau să gândesc pozitiv la cele ce ne aşteaptă în acest an. Numai că semnalele pe care ni le transmit guvernanţii arată că nu vom ajunge curând la liman. Anul în care tocmai am păşit se anunţă unul complicat, cum nu am mai trăit până acum. Mesajele subliminale de trezire a celor care au crezut în mincinoasele promisiuni electorale, strecurate abil în alocuţiunile televizate ale puternicilor zilei, ne insuflă multă nesiguranţă la nivel social. În plan politic şi economic vor continua principalele tendinţe ale anului trecut, aşa că ne putem aştepta la evenimente surprinzătoare, cu impact negativ asupra tuturor – rescrierea regulilor, a legilor şi chiar modificarea din mers a unor cutume, fapt care va genera multă nesiguranţă la nivel social, scăderea încrederii între oameni şi a bucuriei de a trăi. Concluzia la care am ajuns, din toate cele ce se întâmplă în politica românească de după 2 iulie 2012, e că trebuie să fii şmecher ca să reuşeşti în viaţă. Inteligenţa nu ajută la nimic. Se poate să fi fost la fel şi înainte de ’89 şi nu am sesizat eu, nu ştiu. Tot ce a obţinut USL e la şmecherie. În situaţia lor nu poate fi vorba, în niciun caz de inteligenţă. Dar insistă să credem asta. Aparent, aşa stau lucrurile, însă să nu uităm că noi, românii, avem o vorbă: “minciuna are picioare scurte” sau “ulciorul nu merge de multe ori la apă”. USL îşi va dovedi cât de curând adevărata şi “corecta” faţă şi uslamiştii vor fi huliţi chiar de către proprii lor votanţi. Iată, deja, în sondajele de opinie de după alegeri, cota liderilor USL s-a diminuat şi românii încă nu au simţit viforul USL prin buzunare. Deocamdată, au aflat abia la modul teoretic, despre unele măsuri exact contrare celor cu care USL i-a invitat la vot. Dar când “bunăstarea” oferită de USL va ajunge şi la burta celor păcăliţi să-i voteze, va începe şi deranjul. Oamenii se vor sătura, treptat, de vorbe, de promisiuni sau acuzaţii, de ţapi ispăşitori. Economia o va lua pe tobogan în jos, când banii se vor împuţina iarăşi, când facturile vor creşte şi poporul îşi va aminti că alta a fost înţelegerea cu USL. Le-au dat toată puterea, aşteaptă totul. Pensii şi salarii mărite, alimente mai ieftine, impozite mai mici pentru săraci, mai mari pentru bogaţi, dacă se poate mai puţină hoţie, deşi astăzi cam toată lumea a căzut de acord că puterea înseamnă “să fure ei, dar să ne dea şi nouă”. Atâta timp cât în România personaje gen Dan Voiculescu sau Gigi Becali au peste 60% din voturi în capitală care se presupune a avea cea mai mare densitate de inteligenţă, iar Robert Negoiţă este ales primar în ciuda acuzaţiilor de pedofilie, pentru mine ce se va întâmpla nu mai contează. România nu a mai avut în 9 decembrie o duminică a orbului ci una a prostiei. Căci ea este majoritară! Când trădarea a fost pe faţă şi masivă şi când vezi că suportul maselor se duce către infractori, ce avânt poţi avea să te lupţi împotriva ignoranţei? Acum românii vor vedea ce au votat şi, mai ales, vor simţi pe pielea proprie. Asta a şi dorit Opoziţia… să-i lase pe cei de la USL să îşi arate adevărata valoare. PSD – motorul USL – nu a înţeles că există UE, nu a înţeles că investitorii nu sunt duşmanii “poporului”, că profitul este o noţiune economică şi nu un blestem capitalist. Din vreo 18 milioane de alegători sunt vreo 4 milioane de uslamişti pe care cu greu îi mai scoţi de sub influenţa antenelor securistului Felix. Problema este de a găsi oamenii care să-i poată convinge pe cei 11 milioane de absenteişti că ei sunt cei care merită să stea în fruntea bucatelor. Ar trebui un val nou, nişte lideri curaţi, inteligenţi, cu spirit de sacrificiu, care să găsească căile pentru un parcurs bun al României. În viitorul care se prefigurează, cu cât ajungi mai sus, cu atât poţi cădea mai rău. Cam asta se va întâmpla şi cu noua putere. Foarte curând se va adeveri faptul că au promis mai mult decât le permitea plapuma. Deja, prin amânările pe care le-au operat şi prin îngheţările de salarii, tichete de masă etc., i-au cam nemulţumit pe pomanagii care sunt partea cea mai importantă a electoratului lor. Şi cu toate astea, în continuare, prevăd că USL-ul va continua propaganda agresivă şi în ciuda falimentului economic un cor de politruci vor aplauda succesele acestei guvernări şi vor pune răul pe seama unor duşmani (nu îl mai au pe Băsescu de client!) mai mult sau mai puţin ipotetici. Mă tem că tot ce poporul suportă cu urlete şi scrâşnirea dinţilor sub Boc va suporta mult mai uşor sub guvernarea USL-istă. Socialiştii stăpânesc de minune arta de a legăna poporul pe pânza subţire a minciunilor şi momelilor. Oamenilor le convine să fie minţiţi, să nu fie contrariaţi, să nu li se pună în faţă adevărul crud şi dur. Mai durează ceva până va exploda, din nou, mămăliga…
ROMEO POPESCU