PDL Vâlcea este un partid aflat în insolvenţă şi tare ne e teamă că nici actualii lideri nu remarcă rapiditatea cu care se îndreaptă, cel puţin pe plan local, alături de PNŢCD la un loc uitat de istorie undeva pe o stradă pustie în margine de oraş.
Partea nefericită este că actualul lider Dorel Jurcan nu vede haosul şi rugina care se depune pe la colţurile partidului. Nu vrea sau se crede ultimul mohican în ale anonimatului moaşte de destin. Partidul este mort şi în insolvenţă, iar cât de curând va fi şters complet de pe harta politică a municipiului. Bula de oxigen primită prin redistribuirea lui Romeo Rădulescu este, de fapt, o simplă pastilă dată unui muribund paralizat pentru a mişca un deget. În rest, nu va produce nicio altă transformare. Pentru că dacă ar fi posibilă dezintegrarea şi apoi reconstruirea de la zero atunci ar mai fi o şansă.
PDL Vâlcea nu are lideri potenţiali, de altfel asta este o dramă la nivel naţional. Nici acolo nu avem un New Head, speranţa care s-a numit MRU s-a dovedit de fapt o puberă intonaţie a unui poem născut deja mort. Căprarul Blaga este doar o simplă ordonanţă, necharisma lui Macovei, cu toate intenţiile ei bune, nu poate produce emasculaţii la nivel de norod, ştrengăriile avangardiste ale lui Neamţu s-au dovedit jocuri de clasa a XII. Intelectualismele lui Cristi Preda merg doar la Bruxelles. Deci PDL caută management privat pentru a nu se lichida înainte de termen.
A miza doar pe varianta că USL se va dezumfla sub greutate eşecurilor de guvernare şi implicit o revenire de alternanţă e prea puţin, s-ar putea ca în 2016 norodul să măture totul pentru vreo varianta mai acută decât PP-DD.
Deci e nevoie de lider, mai ales pe plan local pentru că, nu-i aşa?, localul împinge sau propulsează centrul.
La Vâlcea este clar că din ce este acum prin fruntea PDL nimic nu are consistenţa de forţă, a unui dinamism care să determine ascunderea siglei partidului şi să predomine individul? Nici chiar Romeo Rădulescu, chiar dacă a obţinut 22 de procente nu are forţa să preia un partid aflat în moarte clinică. Nici Vîlcu, personaj de altfel agreabil, nu mai spunem de consilierii judeţeni care nu au nimic din caracterul unor locomotive. Şi atunci deja pe holurile politicii vâlcene se anunţă un zvon, singurul de altfel plauzibil, pentru a veni în întâmpinarea căderii în neant a democrat-liberalilor vâlceni. Surpriza vine chiar din mult hulitul nume din ultimii doi ani, dar care nu şi-a spus probabil ultimul cuvânt în acest sens. Mircia Gutău.
De fapt perioada Gutău a PDL a fost singura din Vâlcea care a ţinut scorul partidului la un nivel decent şi care a dinamizat lucrurile aici în oraş. Apariţia lui Gutău în campania abia încheiată în tabăra dreptei, alături de Pavelescu este un semnal că fostul primar ar putea deveni din nou un lider al dreptei vâlcene, asta în varianta în care toate vechile nemulţumiri s-au terminat.
Timpul orgoliilor a cam apus pentru PDL, trebuie identificat de urgenţă o nouă echipă managerială care să poată jongla atât cu masele, cât şi cu votul celor instruiţi. Dreapta în România niciodată nu a fost cristalizată, niciodată nu a fost omogenă aşa cum este de exemplu stânga. Dreapta are orgolii pentru că reprezintă un electoral educat şi care are mofturi. Dreapta nu a avut un lider emoţional universal asumat cum a fost de exemplu Ion Iliescu la nivel naţional sau Ion Cîlea local. Dreapta a fost împărţită pe principii şi morală iar dacă a considerat că nu este mulţumită de ofertă nu s-a dus la vot. Pas greşit, pentru că uite ce a ieşit.
Un adevăr este sigur la Vâlcea, PDL ca să mai existe nu mai are nevoie la conducere de Jurcan & Co.
VLAD SOARE