Decizia privind închiderea centralei pe cărbune din Râmnicu Vâlcea, programată pentru sfârșitul acestei veri, continuă să provoace reacții puternice din partea economiștilor, experților în energie și a unor politicieni. Măsura, luată în contextul angajamentelor României față de politicile europene de reducere a emisiilor, va avea un impact major asupra economiei locale și asupra securității energetice.
Potrivit datelor oficiale, aproape 700 dintre cei peste 900 de angajați ai centralei își vor pierde locurile de muncă, într-o zonă în care alternativele economice sunt limitate. În paralel, autoritățile județene promit un nou proiect energetic, însă acesta nu va deveni funcțional imediat.
Un nou CET, dar cu un decalaj de câțiva ani
Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a anunțat că, începând cu luna septembrie 2026, ar urma să intre în funcțiune patru cazane de apă fierbinte, parte a unui proiect estimat la aproximativ 140 de milioane de euro. Investiția vizează construirea unui CET modern, cu tehnologii mai puțin poluante și cu o eficiență energetică mai ridicată.
Până atunci însă, județul Vâlcea se confruntă cu o perioadă de tranziție dificilă, în care dispariția centralei pe cărbune ridică semne de întrebare legate atât de locurile de muncă, cât și de continuitatea producției de energie termică.
Economiștii avertizează: „Închiderea fără alternative este riscantă”
Economistul Radu Nechita atrage atenția că închiderea marilor capacități de producție energetică trebuie să fie rezultatul unor analize tehnice și economice solide, nu doar al unor decizii politice.
Acesta subliniază că energia electrică are un caracter special, fiind dificil de stocat și necesitând producție constantă. În lipsa unor alternative funcționale, renunțarea la centralele clasice poate genera vulnerabilități majore în sistemul energetic.
Totodată, Nechita ridică semne de întrebare privind viabilitatea surselor regenerabile fără subvenții masive și avertizează că întârzierile în dezvoltarea energiei nucleare – atât reactoare clasice, cât și modulare – agravează problema.
„Green Deal nu poate fi rupt de realitățile economice”
În opinia economistului, politicile europene de mediu au costuri tot mai vizibile pentru populație și mediul de afaceri.
„Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere. Ele au fost mult timp ignorate sau subestimate, iar acum sunt resimțite direct de cetățeni. Protecția mediului este necesară, dar nu poate fi deconectată de analiza cost–beneficiu”, avertizează Radu Nechita.
Acesta susține că Europa riscă să intre într-o zonă de „ecologie politico-mistică”, în care deciziile sunt luate mai degrabă ideologic decât pragmatic, cu efecte negative asupra competitivității economice.
Claudiu Năsui: „Deciziile trebuie luate strict economic”
Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, consideră că închiderea centralelor energetice ar trebui decisă exclusiv pe criterii economice.
Acesta susține că orice formă de producere a energiei, inclusiv cea pe cărbune, ar trebui să includă costul poluării în prețul final, iar dacă activitatea rămâne profitabilă, aceasta ar trebui să poată continua. În caz contrar, piața ar trebui să decidă închiderea.
Năsui avertizează că Europa a pierdut deja teren în fața marilor puteri globale, care beneficiază de energie mai ieftină, și că renunțarea prematură la anumite tehnologii, precum energia nucleară, va avea efecte pe termen lung.
Revoltă și în Parlamentul European
Subiectul a ajuns și în Parlamentul European. Europarlamentarul Claudiu Târziu a criticat dur închiderea centralei din Râmnicu Vâlcea, arătând că tranziția energetică este prost gestionată.
Acesta atrage atenția că noul CET va fi gata abia peste câțiva ani, în timp ce concedierile vor avea loc începând din această toamnă, iar furnizarea agentului termic ar putea deveni o problemă pentru populație.
În opinia sa, România ar fi trebuit să negocieze mai ferm la nivel european pentru a proteja capacitățile energetice strategice și locurile de muncă, așa cum au făcut și alte state membre.
O tranziție cu impact major pentru Vâlcea
În timp ce Uniunea Europeană își continuă parcursul către neutralitatea climatică, județul Vâlcea se află în fața unei transformări economice și sociale dificile. Închiderea centralei pe cărbune ridică întrebări legitime despre ritmul și modul în care se face tranziția energetică, mai ales într-o zonă dependentă de acest sector.
Pentru comunitatea locală, miza nu este doar protecția mediului, ci și locurile de muncă, prețul energiei și siguranța alimentării în anii următori.