Un director că ruia îi pasă
IMPLICARE. Director încă din luna iunie 2005 al Direcției de asistență Socialăși Protecția Copilului Vâlcea, Nicolae Badea a reușit săfacă în cinci ani de zile ce nu au reușit mulți alții: săreformeze întregul sistem. Dând dovadăde o perseverențăieșitădin comun, Nicolae Badea s-a zbătut săobținăfonduri pentru realizarea unor proiecte de care județul Vâlcea avea mare nevoie. Acum, directorul DGASPC Vâlcea încearcă săschimbe mentalitatea subordonaților săi.
Rep.: Domnule director Nicolae Badea, conform noilor reglementări sunteți obligat săfaceți restructurări la Direcția Generalăde asistență Socialăși Protecția Copilului Vâlcea, direcție pe care dvs o conduceți . Ce veți face în acest sens?
Nicolae Badea: În principiu am avut discuții foarte mari și lungi atât cu colegii sindicaliști, cât și cu conducerea Consiliului Județean Vâlcea. Mi-am dorit foarte mult săgăsesc o soluție pentru a nu restructura oameni. Am analizat mult noua organigramăcu președintele Ion Cîlea și am reușit săfacem o propunere care săpoatăsăsalveze toate locurile de muncă . Conform standardelor de cost eram obligați săne adaptăm și sădisponibilizăm vreo 200 și atunci am făcut o nouăîmpărțire a serviciilor, o nouăorganizare, am găsit la nivelul centrelor noastre niște spații suplimentare ca săputem mări capacitățile astfel încât săaibăloc mai mulți beneficiari și săaibăloc, în felul acesta, mai mulți angajați care săpoatăsăîncapăconform standardelor de cost. De regulăcând înființezi un serviciu îți trebuie oameni. Ori, noi nu mai înființăm un serviciu, ci mărim numărul beneficiarilor deja existent. Finanțarea de la bugetul de stat a fost cu 10 miliarde de lei mai mare pe raportările noastre și noi am făcut în așa fel încât ne-am încadrat. Consiliul Județean, în schimb, nu poate săse ridice la cifra de anul trecut, deoarece are buget alocat cu 35 de miliarde mai mic Față de anul trecut. Poate că domnul președinte s-a gândit că la sfârșitul anului se va face o rectificare pozitivăși, dacă va fi nevoie, ne va mai da. Dacă nu, vom găsi noi soluții cum ar fi câteva programe suplimentare. Acesta a fost un criteriu însușit de comun acord cu sindicatele și conducerea Consiliului Județean. Sigur că sindicatele doresc cât mai multe sporuri, numai că legea unică a salarizării ne cam constrânge în anumite domenii și nu putem sădăm decât ce scrie negru pe alb. Dacă se vor negocia la nivel național e altceva.
Rep.: De curând ați participat la o întâlnire cu toți directorii DGASPC din țară , precum și cu ministrul Ministerului Muncii, familiei și protecției sociale, ce a avut loc la Brașov. Ce propuneri s-au făcut acolo?
N.B.: Da, așa este. A fost o întâlnire cu reprezentanții a opt sindicate din țară , cu ministrul, precum și cu toți directorii DGASPC din România. Și acolo au venit cu tot felul de propuneri, de îmbunătățiri: ba săfie îmbunătățitălegislația, ba săfie îmbunătățite organigramele generale. Toate s-au luat în considerare și se lucreazăla ele. S-a vorbit și despre crearea unei organigrame generale care săfie ceva standardizat și toți sălucrăm cu aceeași unitate de măsură. A doua problemăcare s-a discutat acolo a fost cea a alocațiilor și prestațiilor sociale. Existăpersoane care adunămai multe alocații sociale, ceea ce nu este chiar corect. Astfel, s-a venit cu propunerea săexiste o singurăalocație socialăcare săacopere toate nevoile. Sunt cazuri când o familie ia 20 de milioane lei vechi pe lunăpentru fiecare membru al familie la prestație socială. Ori 20 de milioane este peste venitul mediu cu vreo 50% și peste venitul minim cu 13 %. Deci acela nu mai este un ajutor social, nu mai este o prestație socială. Asta ar trebui revizuită.
Rep.: De când sunteți director ați reușit sădemarați și săfinalizați câteva proiecte europene extrem de importante. Despre ce este vorba?
N.B.: Este vorba de vreo 20 ca număr și vreo 40 de milioane de euro atrași ca valoare. În principal, ne-am axat pe dezvoltarea de servicii noi sociale care erau strict necesare pentru județul Vâlcea. Practic, am urmărit restructurarea întregului sistem de asistență socială. Am făcut o strategie și chiar am respectat-o și, în multe cazuri, am reușit săfinalizăm înainte de termen. Avem acum la nivelul direcției 28 de servicii noi, servicii care sunt absolut necesare conform strategiei naționale și strategiei europene, vorbind din punct de vedere calitativ. A apărut serviciul pentru violența în familie, serviciul de urgență, un adăpost de zi și noapte pentru copiii străzii, primul centru pentru vârstnici, două centre de recuperare-reabilitare neuropsihică , un centru de recuperare reabilitare la Govora și a mai apărut un nou centru la Lungești. Deci proiectele au fost construite în baza strategiei, astfel încât sărezolvăm toate problemele din județ. Dacă vine cineva și ne semnaleazăcazul unul copil, noi îl putem ajuta indiferent despre ce este vorba pentru că avem servicii de toate tipurile.
Rep.: Ce proiecte de viitor aveți?
N.B.: până acum, toată restructurarea a fost cumva făcutăcantitativ, iar la ora actualănu mai avem niciun serviciu care săne lipsească din organigramă. Acum ne dorim săumblăm la restructurarea mentalității oamenilor care lucreazăcu beneficiarii, dar și la calitatea serviciilor oferite. Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este sălucrezi cu sufletul. Dacă nu pui suflet, poți săpleci din sistem. Trebuie săne apropiem cu sufletul de beneficiarii noștri și să-i ajutăm din toate punctele de vedere. Nu trebuie săfacem numai pază, să-i hrănim și să-i băgăm la somn. Trebuie săle dăm și o ocupație. Săîi ajutăm cu recuperarea și săle dăm o șansăsăse reintegreze în societate. Nu scopul în sine e instituționalizarea, ci săuiți de un om acolo, să-l abandonezi. Trebuie săte preocupi ca fiecă ruia să-i găsești o soluționare, cum ar fi reintegrarea unui copil sau a unei persoane cu handicap. La ora actualăavem copii cu handicap care fac o școală, obțin o calificare și După aceea îi ducem pe piața muncii. La fel persoanelor cu handicap care vin în sistemul nostru, trebuie săle găsim o soluție și săîi reintegrăm în familie. Avem acum câteva proiecte care vizeazăînființarea unor ateliere de terapie ocupaționalăsau a unor centre de integrare prin terapie ocupațională, astfel încât fiecare beneficiar care are aptitudini săpoate săfacă ceva: săpicteze, săcroșeteze, săaibăabilități manuale. Ne vom adapta în funcție de fiecare centru. Mai mult decât atât, avem în plan săfacem câteva schimburi de experiențăpe programe educaționale. Intenționăm săchemăm parteneri externi săne arate cum lucreazăei cu beneficiarii. Eventual săputem trimite o parte din personal în partea cealaltăca săpoatăvedea cum se lucrează, care sunt standardele și unde ar trebui săne situăm. Și așteptăm programele pentru formare profesionalăcare săne ajute săformă m și toți specialiștii exact cum sunt programele educaționale și curriculum-urile de formare profesională. Acelea sunt programe formale. Deci vrem săluăm toate metodele și cele clasice și cele neclasice. Și cum lucreazăstrăinii și cum lucreazăromânii.
Rep.: Știm că în urmăcu câțiva ani una dintre problemele cu care văconfruntați era lipsa colaborării cu autoritățile locale. Care mai este relația dintre conducerea DGASPC Vâlcea și primării și asistenți sociali?
N.B.: Da, însă pe parcurs am reușit sărezolvăm problema cât de cât. Acum comunică m mult mai bine, dar nu s-a rezolvat problema colaborării foarte bunăpentru că nu existăo relație de subordonare, de coordonare oficială. Noi coordonăm activitățile de asistență socialădin tot județul, dar nu avem niciun fel de autoritate asupra primăriilor, fiecare având autonomie locală. Am avut în ultima perioadă întâlniri cu asistenții sociali pentru că avem în derulare un proiect cu fundația „Inimăpentru inimă” pentru realizarea unei hărți sociale a județului Vâlcea. Ce înseamnă asta? înseamnă că se vor face grupuri de lucru care vor identifica nevoile fiecă rei comunități în parte din cele 89 de localități din județul Vâlcea. Și După aceea realizezi harta socialăa serviciilor sociale existente. Ulterior dacă nu ai un serviciu anume, poți să-l înființezi în funcție de necesități. Este un program foarte bun. Poate reușim astfel sărezolvăm cazurile sociale în localitățile unde apar.
Rep.: Cu ce cazuri deosebite v-ați confruntat în ultima perioadă ?
N.B.: În ultima perioadă am avut foarte multe cazuri de bătrâni care au fost abandonați sau ai că ror copii au plecat în străinătate și nu mai are cine săaibăgrijăde ei. Astfel de cazuri au fost în număr de 50 numai anul trecut, iar principalele cauze sunt îmbătrânirea populației și sărăcia. A mai fost abandonul în maternitate. El s-a menținut în parametri anilor trecuți, nu a crescut. Dar eu îmi doream săfie mai jos. Drept pentru care eu aș vrea săfac o echipăcare săse ocupe de cazurile speciale din maternitate. Anul trecut au fost vreo 25 de copii abandonați. Înainte erau și 50, au fost și 75. Un alt exemplu ar fi violența domestică . Nu credeam că serviciul acesta va fi un serviciu extraordinar de util. însă , am luat hotărârea sămergem în comunitate săconsiliem ca săputem diminua. Mergem cu un echipaj mobil în fiecare localitate. Am luat legătura cu primăriile, cu poliția și mergem săconsiliem direct acolo. Una peste alta reforma care s-a făcut a fost bună.