Cursa invizibilă a Terrei: Ziua de 5 august 2025, cea mai scurtă din an
Marți, 5 august 2025, Pământul a încheiat rotația sa zilnică cu 1,51 milisecunde mai repede decât durata obișnuită de 24 de ore, anunță Serviciul Internațional al Rotației Pământului și al Sistemelor de Referință (IERS). Deși imperceptibilă pentru oameni, această variație reflectă fenomene profunde și încă puțin înțelese care se petrec în interiorul planetei noastre.
Nu este pentru prima dată când se înregistrează un astfel de fenomen: recordul anterior a fost stabilit în iulie 2024, când ziua a fost cu 1,66 milisecunde mai scurtă. Totuși, frecvența tot mai mare a acestor deviații temporale îi pune pe oamenii de știință în fața unei întrebări fundamentale: ce anume determină această accelerare a rotației Pământului?
O zi care nu mai durează 24 de ore
Durata unei zile nu este fixă. Deși ideal ar trebui să aibă exact 86.400 de secunde, rotația planetei este influențată de o multitudine de factori: de la topirea ghețarilor, până la activitatea internă a nucleului fluid, poziția Lunii față de ecuator sau curenții atmosferici.
Vara, de exemplu, jet-stream-urile din emisfera nordică încetinesc, iar acest dezechilibru atmosferic determină o ușoară accelerare a rotației planetei. Mai mult, poziția Lunii față de ecuator poate afecta distribuția maselor pe glob, declanșând, practic, o rotație mai rapidă – la fel cum un patinator își accelerează rotirea apropiindu-și brațele de corp.
Un mister tot mai profund
De la începutul anilor 2020, accelerările au devenit din ce în ce mai frecvente și mai pronunțate. Modelele clasice de explicație – oceanice, atmosferice sau lunare – nu mai sunt suficiente. Cercetătorii suspectează că explicația reală ar putea fi ascunsă sub scoarța terestră, în dinamica haotică a nucleului lichid, sursa câmpului nostru magnetic.
„Această tendință este fără precedent în epoca contemporană. Nu mai putem explica variațiile doar prin factorii externi sau atmosferici”, spune astronomul Christian Bizouard de la Observatorul din Paris, unul dintre experții care monitorizează aceste fenomene.
Secunda intercalară… negativă?
Dacă acest avans se menține, ar putea deveni necesară o ajustare istorică: introducerea unei secunde intercalare negative. Practic, ceasurile ar trebui să sară înapoi cu o secundă, un lucru fără precedent de la adoptarea timpului atomic în 1967. De regulă, doar secunde „pozitive” au fost adăugate pentru a sincroniza timpul atomic cu rotația reală a Pământului.
Această posibilă modificare ar putea crea probleme în sisteme digitale sensibile – de la rețele de telecomunicații, până la sateliți GPS. Multe dintre aceste sisteme nu sunt programate să „dea timpul înapoi”.
În viitor, zile mai lungi?
În ciuda acestei accelerări recente, tendința naturală, la scara geologică, rămâne aceea de încetinire a rotației planetei. Se estimează că, în 200 de milioane de ani, o zi pe Pământ va dura 25 de ore. Între timp însă, rămânem într-un prezent în care timpul fuge – literalmente – mai repede.
Este Pământul într-o fază de tranziție? Este aceasta o anomalie temporară sau un semnal al unor schimbări profunde în mecanismele interne ale planetei? Deocamdată, oamenii de știință privesc către ceasuri, dar și către miezul Terrei, căutând răspunsuri.