Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, lansează un atac dur la adresa actualei guvernări, acuzând lipsa de transparență în gestionarea economiei și publicarea cu întârziere a datelor oficiale privind datoria publică.
Reacția vine după ce Ministerul Finanțelor a publicat abia luni situația datoriei publice aferente lunilor octombrie și noiembrie 2025. Datele confirmă că România a depășit încă din octombrie pragul de 60% din PIB – o bornă considerată critică în cadrul angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.
Pragul de 60% – depășit, dar anunțat târziu
Potrivit cifrelor oficiale, datoria publică totală a ajuns la 1.121 miliarde lei la finalul lunii noiembrie 2025, față de 1.040 miliarde lei la final de iunie 2025. Practic, în doar câteva luni, datoria a crescut cu 81 de miliarde de lei.
Depășirea pragului de 60% din PIB nu este doar o chestiune simbolică. Conform cadrului fiscal european, acest nivel impune Guvernului și Parlamentului obligația de a adopta măsuri pentru reducerea datoriei. Cu toate acestea, informația a devenit publică la distanță de săptămâni bune de la momentul în care pragul fusese deja depășit.
Adrian Câciu sugerează că această întârziere nu este întâmplătoare. „Ușor, ușor, ne dau dreptate și prezintă, în sfârșit, datele reale despre economie”, a scris parlamentarul pe Facebook, insinuând că realitatea fiscală a fost cosmetizată sau amânată în comunicarea publică.
Atacuri politice și ironii la adresa Guvernului
În stilul deja consacrat, fostul ministru a combinat critica economică cu atacuri politice directe la adresa actualilor decidenți, pe care i-a descris drept „politicieni eșuați” cu „limbaj suburban”.
Dincolo de retorică, miza intervenției sale este însă una bugetară: Adrian Câciu avertizează că, fără o accelerare a absorbției fondurilor europene, România riscă să nu poată închide anul 2026 cu un deficit de 6,2%, țintă asumată în negocierile cu partenerii europeni.
PNRR – blocaje și semne de întrebare
Deputatul PSD a adus în discuție și situația Comisia Europeană și a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, cererea de plată nr. 4 ar fi blocată, urmând să fie încasată cel mai devreme în mai 2026.
„Dacă nu aduc banii din PNRR, România nu va putea respecta obiectivele bugetare”, a avertizat Câciu.
În lipsa acestor sume, presiunea pe bugetul de stat ar putea crește, iar finanțarea deficitului ar depinde și mai mult de împrumuturi, ceea ce ar alimenta suplimentar creșterea datoriei publice.
O problemă de fond: transparență sau gestionare politică a datelor?
Dincolo de duelul politic, episodul ridică o întrebare esențială: de ce au fost publicate cu întârziere datele privind datoria publică? Într-un context economic fragil, în care piețele financiare și investitorii urmăresc atent indicatorii macroeconomici, transparența devine un element-cheie pentru credibilitatea statului.
Faptul că depășirea pragului de 60% din PIB a fost confirmată abia ulterior alimentează suspiciuni și oferă opoziției muniție politică.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va oferi explicații clare privind calendarul publicării datelor și, mai ales, ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru temperarea creșterii datoriei publice. Cert este că dezbaterea despre sustenabilitatea finanțelor României a intrat într-o nouă etapă – una în care cifrele nu mai pot fi ignorate sau amânate.